Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Judeţean a organizat, joi 23 iulie 2020 în parcul „Rudolf Fatyol” (Turnul Pompierilor) cea de-a X – a ediție a Galei de premiere „Luminătorii satelor”.
În cadrul acestui eveniment au fost premiate personalităţile locale care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea spirituală a localităţilor din care provin. Premiile au fost înmânate de către președintele Consiliului Județean Satu Mare – Pataki Csaba și managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare – Robert Laszlo.
În programul artistic au evoluat: Petrică Mureșan, Maria Carmen Sas, Leontina Dorca, Maria Petca Poptean, Ana Holdiș Pop, Georgiana Marina, Bianca Cionca, Vlad Jurchiș, Ionela Bumb, Bogdan Bota, Darius Câmpean, Liliana Bota, Emanuel Silaghi, Meszáros Amanda, Simon Szilvia, Alezár Izabella. Acompaniază orchestra condusă de – profesor Călin Opriș.
Acest eveniment este extrem de relevant pentru conturarea profilului identitar al acestor meleaguri. Sunt evidenţiaţi oamenii care prin eforturile lor au luminat viaţa culturală a comunităţilor din care provin, de a recunoaşte public meritele acestor oameni. Luminătorii satelor au fost şi vor rămâne modele pentru toţi cei care pot conştientiza utilitatea unor asemenea demersuri culturale.
Judeţul Satu Mare este singurul din ţară care organizează o manifestare de acest gen prin care sunt celebrate valorile culturale şi spirituale de pe întreg cuprinsul judeţului.
Lista premianților:
1. GIGEL BUTH – Hodișa
Profesorul de matematică Gigel Buth, originar din satul Hodișa comuna Socond, a înțeles să se întoarcă la obârșii, acolo în satul lui dintre dealuri pentru a-și împlini un vis al copilăriei sale, și anume acela de a crește cai. Pasionat de literatură și filosofie, Gigel Buth este preocupat și de spiritualitatea și trecutul locurilor sale natale, întreținând vie ideea că esența primordială a fiecăruia dintre noi este legată de locul nașterii și devenirii noastre.
Este un exemplu de intelectual adevărat care a înțeles că experiența sa poate fi pusă în slujba comunității din mijlocul căreia s-a ridicat. La Hodișa a reconstituit o casă veche țărănească, respectând întocmai stilul arhaic pe care îl impregnează cu volutele unei trăiri în deplină consonanță cu natura, cu legile ei imuabile.
2. VLAD DOROȘ – Batarci
Tânărul Vlad Doroș, care are rădăcini în comuna Batarci, s-a întors în satul natal al părinților săi, unde a înființat o asociație de tineret ,,Tineri pentru Batarci,,. Încă de la început, această asociație s-a remarcat prin activități culturale interesante, foarte apreciate de întreaga comunitate. S-au organizat concerte folclorice, de colinde, acțiuni umanitare, etc.
Actualmente membrii asociației sunt cuprinși într-un proiect extrem de ambițios, legat de conservarea ”Bisericii Nemților” din Batarci. Proiectele asociației vizează salvgardarea identității culturare din această parte a Țării Oașului și atragerea unui număr cât mai mare de tineri înspre fenomenul cultural.
3. FEHER DUMITRU – Racșa
Este un meșter popular din Racșa, Țara Oașului, confecționer de obiecte din piele, cu foarte mare experiență, confecționează curele, hamuri pentru cai, și chimire tradiționale care sunt foarte îndrăgite de toți iubitorii tradiției din Oaș și alte zone din împrejurimi.
Atelierul său este situat lângă locuința lui și mare parte din viață și-o petrece aici, lângă sculele și mașinile lui. Pentru dânsul meseria este artă și pasiune, are o grijă deosebită să folosească doar motivele tradiționale specifice din Sătmar, pentru decorarea hamurilor pentru sărbători, chimire sau curele pentru costumul popular oșenesc.
4. HAULER MAGDOLNA – Moftin
Hauler Magdolna este originară din Moftinu Mare. Beneficiind de o vastă experiență profesională în domeniul asistenței sociale, în anul 2014 i s-a îndeplinit un vis și anume, înființarea Centrului Seniorilor Maica Domnului din localitatea natală, Moftinu Mare. Scopul înființării acestei organizații a fost păstrarea, promovarea și conservarea tradițiilor și obiceiurilor străbune, în cadrul căruia se realizează mai multe acțiuni culturale: Fasching – bal mascat, balul Strugurilor, serenada de mai și altele. Cei bătrâni transmit celor tineri obiceiurile, tradițiile și meșteșugurile seculare ale șvabilor sătmăreni, creând astfel punți statornice între generații. O activitate bogată pusă în slujba salvgardării tezaurului identitar al șvabilor din părțile Moftinului.
5. HORVÁTH IGNÁC – Satu Mare
De trei decenii este liderul partidului „Rromilor”, inițiatorul și promotorul vieții cultutale a rromilor din județul Satu Mare. A inițiat Festivalul Internațional al Rromilor în Satu Mare începând cu anul 2000, unde au participat formații renumite din Cehia, Ucraina și Ungaria. A organizat întrecerea dintre violoniști „Duelul arcușurilor”, a înființat formația de muzică tradițională „țigănească”, „Trandafirii Negri”. La spectacolele organizate de dânsul a invitat artiști renumiți cum ar fi: Bangó Margit, Nótár Mari, Horvath István, Rigó János, Sandu Ciorbă și Nadara Gipsy Band.
Domnul Horvath are grijă ca formațiile artistice tradiționale rrome să fie prezente la festivalurile din județ și din țară, fiind preocupat permanent de educația și instruirea tinerilor talentați de etnie rromă din județul Satu Mare, urmărind atent evoluția și formarea lor în plan artistic.
6. LIPOVAN GABRIELLA – Urziceni
Este animatorul cultural al comunei Urziceni încă din anul 2008, de când este angajată la Căminul Cultural. Ca o primă acțiune a înființat o formație de dansuri, care are în program dansuri tradiționale șvăbești și maghiare, dar ca să atragă și mai mulți tineri înspre fenomenul cultural a înființat și o trupă de dans modern. A făcut eforturi deosebite pentru păstrarea tradițiilor, organizând baluri pentru comunitate, baluri mascate în timpul iernii, ori balul strugurilor, toamna. A participat cu formația de dansuri la spectacole atât în județ cât și în țară.
A organizat programe artistice de Crăciun, de Ziua Mamelor și de sărbătorile și comemorările laice de peste an. Ea mărturisește că „Tradițiile nu trebuie numai cunoscute și păstrate ci și trăite cu obiceiurile specifice locului. Scopul meu primordial în viață este să mă pot face utilă comunității din care provin!”
7. ADRIAN LUPESCU – Odoreu
Adrian Lupescu este pseudonimul lui Feher Sebastian Adrian Bruno. El vine de la Odoreu, o localitate cu o bogată tradiție culturală, pe care acest tânăr de 16 ani a înțeles că trebuie să o ducă mai departe.
El este cel mai tânăr laureat al Luminătorilor Satelor, dar are deja un palmares artistic impresionant: a obținut Marele Premiu la Concursul Internațional de Muzică Folk ”Octavian Bud” în 2019, a debutat în 2020 cu un volum de versuri „Aici începe altceva” despre care au scris în termeni admirativi mari critici literari ai Românei, cum ar fi, Ion Pop sau Gheorghe Grigurcu, și-a finalizat un CD de muzică folk cu melodii proprii și este coautorul unei excepționale cărți despre trecutul Sătmarului, ”Spovedaniile celor ferecați” scrisă împreună cu Felician Pop. Are în pregătire un nou volum de versuri ”Din zilele surpării” și un alt volum de tablete și eseuri.
Cantautor de succes, realizator de emisiuni TV pentru tineret, Adrian Lupescu a devenit într-un timp relativ scurt, una din vocile distincte din peisajul cultural sătmărean, reprezentând deja, un model pentru generația sa.
8. ANA HOLDIȘ POP – Micula
Ana Holdiș Pop – originară din comuna Micula – este – de atâtea decenii – un nume de referință pentru melosul nostru popular. A cules cu răbdare și pasiune cântece străvechi și le-a dat o nouă strălucire, picurată prin vocea ei solară și dulce precum mierea cerului și luminos precum aurul pământului. Cântece duioase, așa cum este și sufletul ei.
Dacă ar trebui să îi mulțumim pentru ceva Anei Holdiș Pop, atunci cu siguranță că am face-o pentru statornicia ei, pentru etica artistică de la care nu s-a abătut în nicio împrejurare. A considerat întotdeauna că slujirea autenticului, a genuinului curat și limpede este mult mai importantă decât eclatantul succes de o clipă, ori tarifele piperate care s-o îndestuleze material.
Pentru că ea nu cântă din vârful buzelor, ci din adâncul inimii ei frumoase și generoase. Trăiește frumos și cântecul ei, este plin de căldură și emoție pură. Ana știe prea bine că prin cânt, omul se eliberează și se tămăduiește, că poate atinge semețele piscuri ale trăirii esențiale.
A slujit cu credință o viață întreagă folclorul autentic fiind un model de artist care prin modestie și tenacitate a ajuns în vîrful unei frumoase cariere artistice.
9. CAROL KOKA – Doba
Profesorul Carol Koka, originar din comuna Doba, este exemplul elocvent al dascălului care și-a înțeles perfect menirea, aceea de a ”lumina” comunitatea din care provine.
Autor a numeroase cărți, iată că anul acesta, împreună cu devotata lui soție, profesoara Lia Koka, a adus în lumina tiparului volumul ”Doba – pagini de monografie – o lucrare emblematică pentru cei doi soți. Cele peste 300 de pagini ale cărții sunt defapt, dovada iubirii pentru locurile natale a celor doi eminenți dascăli.
Preocupat de trecutul acestor locuri, profesorul Koka a încercat în lucrările sale să jaloneze perspectivele pe care un trecut atât de bogat ar putea să ni le ofere. Contribuția domniei sale la valorizarea patrimoniului autohton este una esențială și ea se înscrie în efortul comun al atâtor truditori ai condeiului sătmărean de a pune în valoare comorile spirituale ale acestui spațiu cultural atât de generos, unde multiculturalismul dinamizează un tablou armonios de conviețuire și empatie între diferite naționalități.
10. VAJDA JOLÁN – Culciu
Este originară din comuna Culciu și încă din copilăre a fost fascinatră de tradițiile și obiceiurile populare, astfel că a hotărât să se dedice muncii de păstrare și promovare a culturii tradiționale. În calitate de angajată a Primăriei, la început a coordonat Telecentrul din Corod, unde pe lângă utilizarea internetului, a învățat copiii cântece populare și dansuri populare. A organizat spectacole cu ocazia sărbătorilor religioase și laice, unde pe lângă dansuri și cântece populare, copiii au prezentat și scenete, spre bucuria publicului din localitate.
În localitatea Cărășeu a funcționat formația de dansuri populare maghiare „Galagonya”, urmașii acestei formații, îndrumate de doamna Vaida, poartă numele de „Ifju Galagonya” cu care a participat la Festivalul „Zilele Județului” dar și în localități din Ungaria.
Doamna Vaida a avut o contribuție deosebită la înființarea „Muzeului Satului” din Cărășeu, dar visul ei este să realizeze o colecție de obiecte tradiționale specifice loculu,i cum ar fi fețe de masă, peretare și ștergare.
Sursa: CJCPCT
