Dana Ilona Eniko, sau Izolda, cum îi spun prietenii și familia, este o sătmăreancă în vârstă de 32 de ani, care a trecut prin mari greutăți. În ultimii 18 ani, tânăra s-a confruntat cu mari probleme de sănătate, ajungând să nu mai poată umbla și să fie țintuită la pat. Izolda și familia ei au căutat soluții peste tot, la medici din România, Ungaria și Germania, însă fără niciun rezultat. Salvarea a venit anul acesta, în Satu Mare, la Clinica Korall.
Izolda s-a născut în anul 1990, perfect sănătoasă. A mers la școală și s-a bucurat de viață, însă totul s-a schimbat după ce a împlinit vârsta de 11 ani. Atunci s-a descoperit că suferă de poliartrită reumatoidă, iar medicii i-au prescris medicamente. La vârsta de 13 ani a fost mușcată de o căpușă și a ajuns să fie internată la spital o lungă perioadă, întâi la Satu Mare, iar mai apoi la Cluj-Napoca, timp de 54 de zile. Întrucât starea ei nu s-a îmbunătățit, a fost supusă unor examinări suplimentare și a fost diagnosticată cu o boală autoimună cronică – lupus eritematos sistemic.
Tratamentul pentru această boală nu a funcționat, iar Izolda, ajunsă între timp la vârsta de 15 ani, abia mai putea să stea în picioare, având dureri foarte mari. La vârsta de 16 ani, sătmăreanca a fost examinată și de medicii din Debrecen, Ungaria. Acolo i s-a comunicat că tratamentul nu este necesar întrucât ea nu suferă, de fapt, de această boală autoimună cronică.
Abia la zece ani de la mușcătura de căpușă, Izolda a fost diagnosticată de medicii din Budapesta cu boala Lyme, boală ce i-a făcut viața un calvar atâția ani de zile. În capitala Ungariei i s-a prescris un alt tratament, iar între timp a aflat și de existența unui tratament numit oxigenoterabie hiperbarică, care la acea vreme nu era încă disponibil nici în România, nici în Ungaria.
Starea Izoldei nu s-a îmbunătățit, însă șansa a apărut în urmă cu doi ani, când sătmăreanca a aflat că tratamentul cu oxigenoterapie hiperbară a devenit disponibil în Cluj-Napoca și la Târgu Mureș. Bucuria nu a durat mult: a venit pandemia de coronavirus, iar Izolda nu a mai putut să aibă acces la terapie. Până acum.
În acest an, datorită colaborării dintre dr. Csaba Kovács și Clinica Korall din municipiului Satu Mare, terapia cu oxigen hiperbaric a devenit disponibilă și în orașul nostru. Odată ce a aflat de această posibilitate, Izolda a contactat clinica, iar pregătirile pentru tratament au început imediat. Tratamentul s-a dovedit a fi un succes, iar după doar a patra ședință s-a înregistrat o îmbunătățire vizibilă. Acum Izolda se află la tratamentul cu numărul 30.
„Când am venit pentru prima dată la Clinica Korall, am fost adusă într-un scaun cu rotile. Nu îmi puteam ține capul și abia mă puteam așeza pe scaun. Totuși, după al patrulea tratament, m-am simțit deja capabilă să-mi țin capul, mi s-a îmbunătățit echilibrul, membrele s-au mișcat. Pe măsură ce timpul a trecut, am fost capabilă să stau în picioare. Dacă stăteam lângă ceva și mă agățam de el, puteam să o fac fără ajutor. Nu am reușit să-mi mișc piciorul de la 15 ani, dar am reușit acum, după cel de-al patrulea tratament”, a declarat Izolda.
Dr. Csaba Kovács a spus că rezultatul nu este unul surprinzător deoarece a citit multe rapoarte fantastice de recuperare și a studiat multe cazuri înainte de a cumpăra echipamentul. Medicul i-a recomandat Izoldei un număr de 40 de tratamente.
În tot acest timp, Izolda a crezut în vindecare: „De când am aflat despre existența acestei terapii, am căutat pe internet. Nu aveam nimic de pierdut, credeam în recuperare. Nici nu pot să exprim în cuvinte, e o minune! Acesta este raiul pentru mine. Ultimii 18 ani au fost un iad. Stăteam întinsă în pat, mă durea. Dar slavă Domnului că am crezut în vindecare. Am venit aici cu capul atârnat, într-un scaun cu rotile, iar acum ies pe picioare, văd soarele, îmi bate vântul în față, de necrezut. Acesta este raiul. Apoi le-am promis tuturor într-un videoclip că voi fi pe picioare până la sfârșitul terapiei. Și nici nu am terminat tratamentul și sunt bine. Acesta este un miracol! Povestesc toate acestea pentru a da un exemplu celor care se află într-o situație similară: nu trebuie să renunți niciodată, mai ales dacă cineva este tânăr. Mi s-a spus de multe ori că acesta este sfârșitul, nu mai există vindecare. Dar nu am cedat. Întotdeauna i-am cerut Lui Dumnezeu să mă vindece ca să pot să am grijă de mine, iar dorința mea s-a îndeplinit. Mulțumesc Bunului Dumnezeu și mulțumesc domnului doctor Kovács”, a mai spus Izolda.
Doar cei care nu se dau batuti cunosc succesul . Ca sa-l citez din memorie pe simpaticul personaj JR din Dallas “Never say never !” .
Multa sanatate !
Asta nu era terapia aia de ia luat piuitul la Petrica Mâtu Stoian? Intreb pentru un prieten care era vecin cu petrica
Matu a avut covid,aia ia luat piuitu
Si avea plămânii distruși. Exact asta nu trebuia să facă. Dar ca să vezi a semnat înainte așa că R.I.P. pentru el și pa și pusi. Nu neapărat covidul l-a omorât ci mai degrabă foamea de bani a eroilor în halate albe. Dacă nu făcea tratamentul poate încet-încetuc se punea pe picioare, nu de tot dar măcar trăia. Dar nimeni nu sesizează acest aspect, nu? Nimeni nu s-a găsit acolo să spună că Petrică stai pe fund că poate-poate? Păi cum să te iei de eroii în halate albe, dr. Malpaxis?
De fapt, babele din sat povestesc pe la teveurile anteniste, cum că însuși Mâțu ar fi insistat să fie supus unei astfel de intervenții, deoarece avea de cântat și vroia să se refacă cât mai repede …
Foamea de bani i-ar fi adus sfârșitul, se pare!