Intrată deja în tradiția culturală a Sătmarului, manifestarea „Luminătorii Satelor”, unică în țară, răsplătește în fiecare an personalitățile culturale locale care și-au adus contribuția la dezvoltarea spirituală a comunităților din care provin.
Ediția din acest an a avut loc vineri, 4 noiembrie 2022, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, la Centrul Multicultural „Poesis” Satu Mare, în cadrul căreia au primit titlul de ,,Luminător al Satelor” următorii: Boros Gerzon – Odoreu; Ana Hotca – Bereșoaia – Negrești Oaș; Vasile Ileașcău – Tarna Mare, sat Valea Seacă; Kovács Ferenc – Viile Satu Mare; Vasilena Motica – Terebești; Codruț Rebic – Săcășeni, sat Chegea; Karl Heinz Rindfleisch – Satu Mare; Vasile Stoica – Socond, sat Stâna; Szarvas Károly sen. – Agriș; Ana Torz – Bixad.
Au luat cuvântul: Pataki Csaba – președintele Consiliului Județean Satu Mare; Radu Roca- prefectul Județului Satu Mare; Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare; Zamfir Danciu – directorul Direcției Județene de Cultură Satu Mare; Iosif Ciunterei- din partea Ministerului Culturii.
„În urmă cu 11 ani, în anul 2011, a avut loc prima ediție a galei de premiere a Luminătorilor Satelor”. Astăzi, iată, am ajuns la cea de a XII- a ediție, ceea ce demonstrează viabilitatea acestui proiect valoros, menit să catalizeze potențialul cultural al județului nostru. Până acum, avem aproape 150 de laureați și credem că această cifră este un reper pentru a stabili valoarea și dimensiunea acestei manifestări unice”, a declarat Robert Laszlo, managerul instituției organizatoare.
În cadrul evenimentului a fost omagiat meșterul olar din Vama, Istvánfi Gheza, laureat cu titlul de „TEZAUR UMAN VIU”2022. Au fost prezenți parlamentari, primari din județ și numeroși sătmăreni iubitori de cultură adevărată.
Programul artistic a fost asigurat de către: Adrian Lupescu, Vlad Jurchiș și Corul Asociației Liga Pensionarilor „UNIREA”.
Descriere „Luminătorii satelor”:
- BOROS GERZON – ODOREU
Boros Gerzon s-a născut la 18 august 1957 în satul Cucu (comuna Odoreu). După inundația din 1970 s-a mutat la Odoreu, dar şi în ziua de azi se consideră fiu al satului natal, fiindcă experiențele din copilărie și mediul în care a crescut, îl leagă de aceasta localitate. Cu toate acestea, el se simte legat de toată comuna: a terminat școala la Mărtinești, tatăl său s-a născut în Berindan, iar acum el cultivă pământul pe care l-a moștenit, în speranța că urmașii săi vor proceda la fel. A fost întotdeauna interesat de tradițiile și obiceiurile și arta populară. În urmă cu 15 ani a început să colecționeze obiectele de uz casnic vechi, care au fost folosite de generațiile anterioare. Din aceste obiecte, Boros Gerzon a alcătuit o colecție unică în județ.
- ANA HOTCA – BEREȘOAIA – NEGREȘTI OAȘ
De o viață întreagă, Ana Hotca ” Bereșoaia” cum o știe toată lumea din Negrești Oaș, confecționează costume populare oșenești și zgărzi, îndeletnicire deprinsă de la mama ei. Un meșteșug complicat, dar plin de frumusețe și vitalitate. Ea mai face și îmbunătățiri la vechile costume populare și confecționează straie pentru celebrele păpuși oșenești.
Este prezentă la toate târgurile și expozițiile de profil, iar costumele sale se bucură de mare interes din partea vizitatorilor.
A participat la Zilele orașului, Satu Mare și Negrești Oaș, la Sâmbra Oilor, la expoziții locale și naționale.
- VASILE ILEAȘCĂU – SAT VALEA SEACĂ – COM. TARNA MARE
S-a născut la 04.10.1954, în localitatea ValeaSeacă. Este de profesie învățător. A predatla TarnaMare începând cu anul 1974, după terminarea studiilor la Liceul Pedagogic Carei. A slujit învățămîntul vreme de 45 de ani.
Domnia sa consideră că dascălii adevărați au fost înzestrați cu har și sunt conștienți că trebuie să-și implinească menirea, aceea de a forma și de a educa oameni deplini. Și cine poate mai bine să bată la porțile pline de sensibilitate ale sufletelor de copii, decât dascălul cu sufletul lui mare, cu mintea lui iscusită și cu performanța proprie oglindită în fiecare generație de elevi pe care și le-a înscris în catalogul inimii, pentru totdeauna.
Lasă în urma sa pe fiica Andreea, invățătoare la Școala Gimnazială “Grigore Moisil“ din Satu Mare.
A fost implicat in mai multe activități extracurriculare cum ar fi: Parteneriate și schimb de experiență cu alte școli din județ, cu scoala din localitatea Hija-Ucraina, școala din localitatea Neukirchen am Walde-Austria; Festivalul de colinde organizat în fiecare an; Serbări școlare cu diferite ocazii; Excursii si plimbări în imprejurimi; Cursuri de formare profesională; Lider de sindicat (1990-2020); Responsabil cu formarea continua a cadrelor didactice, etc.Din anul 2008 este consilier local in cadrul Consiliului Local Tarna Mare.
- KOVÁCS FERENC – VIILE SATU MARE
Preotul paroh Kovács Ferenc – senior s-a născut la data de 29 august 1947 în localitatea Ulmeni, la granița județelor Maramureș și Sălaj. În anul 1965 s-a înscris la Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar din Cluj-Napoca. Primul an de stagiatură l-a urmat la Oradea, iar al doilea, l-a parcurs la Satu Mare. În urma sfințirii sale, din anul 1972 a fost numit preot paroh la enoria reformată din Hrip, unde și-a întemeiat familia, luând-o în căsătorie pe doamna educatoare Elchlinger Ida, cu care are trei copii.
Între anii 1972 – 1980 a slujit la Hrip, iar din anul 1980 și până în prezent este preot paroh la Viile Satu Mare, păstorind până în 2007 și comunitatea reformată din Ardud. În toți acești ani, munca lui nu s-a rezumat doar la administrarea parohiilor și obligațiile de serviciu la biserică, în sărbători și alte ocazii, din contră, fiind un adevărat lider creștin a dezvoltat o vastă activitate atât pe plan bisericesc, cât și pe plan social, cultural și educațional. Drept recunoaștere pentru opera sa de o viață, cu ocazia pensionării din anul 2012, Eparhia Reformată de Piatra Craiului i-a acordat premiul Pro Partium.
- VASILENA MOTICA – TEREBEȘTI
Vasilena Motica vine de la Terebești, unde este președintele Uniunii Ucrainenilor din România filiala Terebești, județul Satu Mare.
Este o persoană extrem de implicată în viața publică fiind aleasă de mai multe ori în funcția de consilier local din partea UUR.
Este o persoană dinamică și empatică și toată lumea știe că este un om de nădejde, la care poți apela oricând, desi nici viața ei nu este foarte ușoară. Apreciată foarte mult de întreaga comunitate pentru activitatea ei neobosită pusă în slujba semenilor săi, dar și pentru felul exemplar în care înțelege să promoveze valorile culturale ale etniei sale, cea ucraineană.
Ilustrativ în acest sesns este și modul exceptional în care a organizat recent la Terebești, festivalul ”Conviețuire interetnică la Satu Mare. Arta culinară tradițională ucraineană” ediția I, eveniment care s-a bucurat de participarea a peste 300 de persoane și a numeroase ansambluri folclorice ucrainene din România și Ucraina.
Cuvinte de apreciere la adresa domniei sale au exprimat și deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi, președintele UUR, dar și dr. Liuba Horvat, președintele filialei sătmărene a UUR și secretar general UUR la nivel național.
- CODRUȚ VLAD REBIC – COM. SĂCĂȘENI, SAT CHEGEA
S-a născut la 22 august 1977 în Satu Mare, cu origini în zona Tășnadului, mama din Silvaș , iar tatăl din Chegea.
A copilărit în cele două localitati și la Tășnad. Dar Chegea l-a cucerit în timp, prin locurile sale pitorești, cu o istorie frumoasă și oameni cu povești faine.
De mic, i-a plăcut sa asculte poveștile bătrânilor din sate, având șansa sa lucreze în televiziune și radio de pe băncile scolii, s-a axat pe realizarea de documentare despre satul și tradiția românească. A bătut satele județului și tarii și a descoperit că acolo este leagănul civilizației noastre.
De aproape trei decenii promovează satul și tradițiile, indiferent de cult religie sau neam, la nivel național și internațional, zona Codrului, Oașului, Maramureșului.
Chegea are un loc special în inima lui, satul are si cea mai mare rezervație natural de păr sălbatic din Europa și a doua din lume. A încercat să introducă zona în traseele turistice ale Ministerului Turismului, să atragă vizitatori, oameni de cultură, interesul său fiind acela de a conserva și restaura valorile, obiectele de cult și istorice care nu sunt încă destul de cunoscute la adevărată lor valoare
- KARL HEINZ RINDFLEISCH
Încă de la venirea sa în Satu Mare, din Germania,în anul 2007, Karl-Heinz Rindfleisch s-a implicat cu consecvență și în acelasi timp cu rezultate frumoase în promovarea culturii șvabilor din zonă.
Cetățean german, cu soție svăboaică din Satu Mare, domnia sa a reușit să aducă un plus culturii șvabilor printr-un aport substanțial la formarea asociațiilor culturale șvăbești, precum și în organizarea unor evenimente culturale de succes.
Iată câteva dintre inițiativele și realizările domniei sale materializate împreună cu o echipă sufletistă de membri ai Forumului Democrat German din județul Satu Mare (Satu Mare, Carei, Petresti, Beltiug, Moftinul Mare):
- realizarea steagului FDG, folosind motive reprezentative și anume:stema șvabilor sătmăreni și al Bisericii Calvaria din Satu Mare;
- înființarea corului bărbătesc al FDG în anul 2012;
- consolidarea si promovarea formației de dans a seniorilor, ”Gute Laune”;
- organizarea de pelerinaje și schimburi de experiențe cu alte forumuri germane din Rădăuți, Vișeul de Sus, Petreu, Carei, Petrești, Oradea, Reșița, Bistrita, Baia Mare;
- Legături cu Uspringen,organizația de tineret a minorității germane din Ungaria;
- organizarea evenimentelor Oktoberfest, a acțiunii Trachtenfest;
- concursuri de coruri, organizarea Concertului de Anul Nou la Castelul din Carei, a sacrifiăarii porcului in stil șvăbesc la Petrești;
- organizarea vizitei grupului de dans “Gute Laune” și a corului bărbătesc șvăbesc la Urspringen(Germania în 2010 și 2015) și a vizitei prietenilor din Urspringen la Satu Mare in 2012;
- participarea cu formația de dans Gute Laune la un eveniment de anvergură al Consulatului German din Timișoara – Sărbătoarea Unității Germaniei, în anul 2012.
Dl Rindfleisch s-a implicat și în editarea unori broșuri cu cântece religioase pentru comunitatea germană a Bisericii Calvaria. Este de remarcat activitatea sa și în domeniul promovării în mass-media a minorității germane prin pagini WEB ale Corului bărbătesc, al grupului de dans “Gute Laune” și a Bisericii Calvaria, pe facebook și chiar prin articole în presa în limba germană.
- Vasile Stoica – sat Stâna comuna Socond
Născut la 09.10.1949, Vasile Stoica are 6 copii, 19 nepoți și 16 strănepoți. Între anii 2003 – 2020 a fost expert pe problemele romilor, colaborator în proiectul ”Apă pentru viitor” realizat în anul 2010. Este președintele Asociației ”Drumul Voinicilor” din Stâna. Este coordonatorul unui ansamblu de dansuri țigănești și al unui taraf tradițional. A fost implicat într-un proiect româno – german de asigurare a mesei pentru elevii de la Școala Gimnazială din Stâna.
Pentru toate acestea este respectat de întreaga comunitate, iar titlul de ”Luminător al Satelor”, reprezintă o recunoaștere a meritelor sale.
- SZARVAS KÁROLY – SENIOR – COMUNA AGRIȘ
S-a născut la 25 iunie 1953 în Agriș. Provine dintr-o familie mare si deja din copilărie a îndrăgit cântecele populare. Încă din gradiniță a învățat cantece populare maghiare străvechi, care l-au însoțit pe tot parcursul vieții sale. În școală a dansat în ansamblul satului, iar apoi, când s-a format Ansamblul Nationalităților din Satu Mare a participat la diferite evenimente încântând publicul cu cântece populare maghiare sătmărene. Iubirea față de aceste cântece populare nu s-a stins niciodată. Chiar și acum, cântă cu bucurie, așa cum a făcut și cu multi ani înainte.
- TORZ ANA – BIXAD
De o viață întreagă, Ana Torz din Trip, comuna Bixad, confecționează costume populare oșenești. Veșmintele ieșite din mâna ei respectă cu sfințenie tradiția populară. Meșteșugul l-a deprins de la mama ei, care era vestită la rândul ei, pentru dibăcia cu care făcea aceste straie oșenești. Toți cei care dOResc să aibă un costum oșenesc care respectă stilul tradițional, apelează cu încredere la această croitoreasă vestită.
Ana Torz este o prezență constantă la târgurile și expozițiile de gen, cum ar Zilele orașului Satu Mare, Zielle orașului Negrești Oaș, Festivalul Mămăligii, Sâmbra Oilor și multe altele.
