Ultima actualizare: azi, 15:26

Locale

Să nu uităm! Cutremurul devastator la Carei în 1834. S-au dărâmat biserici şi clădiri importante

Zona Carei a trecut printr-un cutremur devastator în urmă cu mai puţin de 200 de ani. Cutremurul a provocat distrugeri masive în zona Careiului în octombrie 1834, în urma căruia au fost distruse clădiri importante ale orașului. Îngrijorarea sătmărenilor după cutremerele recente din România şi cel din Turcia sunt tot mai mari. Trebuie precizat faptul că autorităţile susţin că Satu Mare este unul dintre cele mai sigure judeţe, din acest punct de vedere, însă acest lucru nu trebuie neglijat deloc, având în vedere trecutul.

Peste 170 de cutremure consemnate în Sătmar

Potrivit lucrării „Cutremure de pământ în judeţul Satu Mare până la 1900”, semnată de Neta şi Ana Iercoşan, între 1092 şi 1900, ţinuturile Sătmarului au fost zguduite de 171 de cutremure.

Primele cutremure consemnate au avut loc în data de 6 iulie 1092 şi 5 mai 1223. Primul cutremur a produs pagube uriaşe în zona Tisei resimţindu-se şi în zona Sătmarului, iar al doilea dezastru a provocat pagube în toată Transilvania acelor vremuri. Documentele nu mai arată alte cutremure de pământ până în 5 mai 1603, când un puternic cutremur având epicentru în acest nord de ţară s-a simţit inclusiv la Kosice (Slovacia). Cutremure intense au fost consemnate apoi în: 1715, 1781, 1784, 1786, 1793, 1795 şi 1804.

Un cutremur devastator a avut loc în data de 30 iunie 1829, cu epicentrul în Valea Eriului şi care s-a resimţit puternic la Carei, Dindeşti şi Petreşti. A doua zi, pe 1 iulie s-au produs alte două cutremure puternice care au provocat distrugeri uriaşe la Adrid, Carei, Căpleni, Craidorolţ, Dindeşti, Irina, Petreşti, Pir, Pişcolt, Sanislău, Satu Mare şi Tiream. Cutremurul s-a repetat şi în 2 iulie, provocând noi dezastre. Din 6 august 1829 şi până în 7 ianuarie 1833 au fost consemnate 33 de mişcări de pământ.

În ianuarie 1834 s-au semnalat două cutremure iar în data de 15 octombrie al aceluiaşi an pământul s-a mai mişcat odată provocând distrugeri masive în zona Careiului. Atunci s-au prăbuşit biserici şi clădiri importante iar unele au fost atât de afectate încât au trebuit dărâmate.

Printre clădirile importante care au căzut s-au numărat fostul han ,,Cerbul de Aur’’, astăzi, Primăria Municipiului Carei, care a fost reconstruită după marele cutremur din 1834, de către contesa Zichy Karolina, soția contelui Káryolyi György, după proiectul arhitectului Ybl Miklós.

Biserica din Petreşti s-a prăbuşit tot atunci dar şi biserica din Căpleni a fost grav afectată, fiind nevoie de reconstrucţia ei.

Din 1900 încoace nu au fost semnalate mişcări tectonice semnificative pe teritoriul judeţului Satu Mare.

Chiar și așa, trebuie să luăm în calcul faptul că judeţul nostru este străbătut de două culoare tectonice importante ale căror frământări au provocat secole la rând dezastre mari locuitorilor acestor ţinuturi.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în judeţul Satu Mare există două zone seismice, zona Careiului și pe aliniamentul Halmeu-Livada, unde există mai multe epicentre, adică locurile unde se produce zguduirea principală a cutremurului și se simte la intensitate maximă.

În ultimii ani nu au avut loc cutremure puternice.

“Surprizător” că s-a reactivat zona seismică din zona Gorj

Constantin Ionescu, directorul general al INFP a explicat astăzi într-o conferință de presă ce s-a întâmplat cu faliile care au produs cutremurul de marți, precizând că acesta a fost un „frate” al celui de luni, nu o replică a acestuia. De asemenea, Ionescu a spus că „este o surpriză că zona respectivă s-a activat”.

“E o zonă în care nu s-au produs cutremure decât foarte rar, iar dacă se produceau erau magnitudini mici, de trei grade, două grade, un grad. Este pentru noi o surpriză că zona respectivă s-a activat. Ea a mai produs cutremure în trecut. Avem exemple din 1943 când s-a produs un cutremur de 5 grade, de asemenea în anii 1963-1964 un cutremur de 4 și 4,5, iar mai în spate au fost cutremure în 1910, și încă 50 de ani în urmă, în 1850-1860, tot de magnitudini sub 4, în jur de 4. Din punct de vedere geologic, mișcarea faliilor a fost pe verticală, mecanismul cutremurului așa arată, adică au fost două plăci care s-au mișcat una față de cealaltă pe verticală la ambele cutremure. Deci, ele sunt un tandem de cutremure. Acest al doilea cutremur poate să fie un „frate” al celuilalt, nu este o replică a lui”, a declarat acesta.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.