Pe 9 martie, credincioșii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții 40 de Mucenici de la Sevastia, o sărbătoare marcată în calendar cu cruce roșie, ce aduce cu sine numeroase tradiții și obiceiuri populare.
Povestea Sfinților 40 de Mucenici
Acești martiri creștini au fost soldați de origine romană, greacă și armeană, care au făcut parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. În vremea împăratului Licinius (308-324), un prigonitor al creștinilor, guvernatorul Armeniei, Agricolă, le-a cerut să renunțe la credința lor și să se închine zeilor păgâni. Refuzul lor a atras o pedeapsă cruntă: întemnițare, tortură și, în cele din urmă, condamnarea la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei.
În timpul chinurilor, unul dintre mucenici a cedat gerului și a fugit către o baie caldă pregătită pentru cei care se lepădau de credință, însă a murit pe loc. În schimb, un soldat păgân, impresionat de tăria lor, s-a alăturat celor rămași, primind cununa muceniciei. La final, trupurile martirilor au fost arse, iar osemintele lor aruncate în lac.
Tradiții și obiceiuri de Măcinici
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici marchează și începutul anului agricol tradițional, fiind un moment de trecere între iarnă și primăvară, cu numeroase practici populare.
Ritualuri pentru alungarea iernii
În credința populară, pe 9 martie, oamenii desfășurau ritualuri de purificare și alungare a frigului:
Lovirea pământului cu bâte și rostirea unor descântece pentru a scoate gerul și a aduce căldura;
Aprinderea focurilor echinocțiale, în unele regiuni copiii obișnuiau să sară peste foc pentru noroc și sănătate;
Stropirea gospodăriilor cu apă sfințită, pentru a proteja casa de rele și boli.
Obiceiul preparării mucenicilor
Cea mai cunoscută tradiție este prepararea mucenicilor, colăcei în formă de opt, care amintesc de cei 40 de martiri. Aceștia sunt pregătiți diferit în funcție de regiune:
- În Moldova, sunt copți și glazurați cu miere și nucă, numindu-se „sfințișori”;
- În Muntenia și Dobrogea, sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, fiind numiți „mucenici” sau „măcinici”;
- În Oltenia și Banat, sunt numiți „bradoși” sau „brândușei”.
Tradiția spune că mucenicii sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi împărțiți celor sărmani, în memoria celor trecuți la cele veșnice.
Obiceiul celor 40 sau 44 de pahare de vin
Un alt obicei popular este consumul a 40 sau 44 de pahare de vin. Se credea că acest vin simbolizează sângele martirilor și că oferă putere și sănătate pentru întregul an.
Pronosticuri meteorologice
Se spune că ziua de 9 martie oferă indicii despre vremea din anul agricol:
- Dacă pământul este înghețat dimineața, toamna va veni târziu și recoltele vor fi bogate;
- Dacă este dezghețat, primăvara va fi timpurie, iar lucrările agricole vor putea începe devreme.
Ce nu se face astăzi
Potrivit tradiției, pe 9 martie:
Nu se spală și nu se calcă rufe;
Nu se muncește în gospodărie;
Nu se dau bani împrumut, pentru a nu avea pagube tot anul;
Nu trebuie să existe certuri în casă, căci acestea pot atrage necazuri pentru tot anul.
Unde se află moaștele Sfinților 40 de Mucenici în București
Părți din moaștele Sfinților 40 de Mucenici se găsesc la mai multe biserici din capitală, printre care:
Mănăstirea Antim
Schitul Darvari
Biserica Icoanei
Biserica Mihai Vodă
Biserica Dichiu
Biserica Sfântul Alexie
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici rămâne una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, îmbinând credința creștină cu tradițiile străvechi ale poporului român.
