Violonistul pe care sătmărenii îl ascultă cântând lângă parcul central din municipiul Satu Mare, de peste două decenii, se numește Otto Lăcătuș, și este un muzician a cărui viață a fost mereu în armonie cu sunetele.
Prezența sa de lângă parc l-a făcut cunoscut multor sătmăreni. Zi de zi, în timp ce interpretează melodii, mulți oameni trec pe lângă el și îl salută cu un zâmbet sau un semn de recunoaștere, un mic gest care aduce o notă caldă în rutina sa.
Muzica este o moștenire de familie pentru Otto. Crescut în Târgu Lăpuș, a învățat să cânte de mic, mergând pe urmele tatălui, bunicului și străbunicului său, toți muzicanți talentați. “Cântăm după ureche, dar știm ce facem”, explică el simplu, referindu-se la priceperea lor nativă.
Ani de zile, Otto a cântat la diferite evenimente și restaurante din apropiere, nu doar la vioară, ci și la chitară sau la bas. De exemplu, de ziua rromilor, sărbătoare care a avut loc acum nici chiar o săptămână, Otto a cântat la chitară pentru că era nevoie de chitarist.
Acum, la aproape 63 de ani, sănătatea îl constrânge. Asta după două ce a fost diagnosticat, cu ani în urmă, cu epilepsie majoră și Alzheimer, și a făcut două infarcturi. Otto nu are pensie și face naveta zilnic la Satu Mare cu microbuzul pentru a cânta pe stradă. Speră, astfel, să strângă puținii bani de care are nevoie, măcar de medicamente.
În ciuda dificultăților, Otto continuă să împărtășească muzica sa cu orașul, iar acordurile viorii sale oferă o notă de sensibilitate în mijlocul agitației cotidiene.
