Președintele TNL Satu Mare, alături de tinerii liberali la Brașov. Discuții despre economie, energie și educație

Tinerii liberali au participat, în perioada 14–16 noiembrie, la Brașov, la Academia Europeană a Tinerilor Lideri Politici (AETLP), ediția a 28-a. Programul, organizat de Centrul Român de Politici Europene cu sprijinul OMV Petrom, al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) și al Reprezentanței Comisiei Europene în România, a reunit tineri din toate organizațiile politice, într-un cadru dedicat dialogului și înțelegerii mecanismelor de guvernare. Tineretul Național Liberal a fost reprezentat de o delegație activă, printre care și Bianca Murgu, președinte TNL Satu Mare și consilier parlamentar.

Redăm mesajul transmis de TNL:

Tinerii liberali au participat, în perioada 14–16 noiembrie, la Brașov, la Academia Europeană a Tinerilor Lideri Politici (AETLP), ediția a 28-a, un program organizat de Centrul Român de Politici Europene, cu sprijinul OMV Petrom, al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) și al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Evenimentul a reunit tineri din toate organizațiile politice, într-un cadru dedicat dialogului, lucrului aplicat și înțelegerii mecanismelor de guvernare.

Tineretul Național Liberal a fost reprezentat de o delegație activă, printre care și Bianca Murgu, președinte TNL Satu Mare și consilier parlamentar, implicată în discuții tehnice privind economia, energia, investițiile și bugetul UE post-2027.

România în fața transformării economice

Discuțiile au evidențiat nevoia unei economii care să producă valoare reală, prin digitalizarea sistemelor publice, eficientizarea aparatului de stat și revigorarea industriilor strategice, precum cea de apărare, în contextul geopolitic actual.

Analizele macroeconomice au subliniat divergențele de creștere, dezechilibrele bugetare și presiunea asupra finanțelor publice. România are, în prezent, proiecte de investiții care depășesc capacitatea bugetară, ceea ce duce la presiuni în sensul majorării taxelor.

Participanții au avut parte și de un exercițiu aplicat de gestionare a economiei, în cadrul căruia au simulat distribuirea bugetului național în condiții reale de constrângeri: alocarea resurselor limitate, impactul investițiilor asupra deficitului, rolul taxelor și efectele deciziilor asupra mediului privat. Exercițiul a evidențiat complexitatea procesului de guvernare și necesitatea echilibrului între investiții, sustenabilitate fiscală și competitivitatea mediului de afaceri.

Energie și infrastructură – provocările reale ale României

Participanții au analizat mixul energetic al țării și importanța energiei „în bandă” (nuclear și gaze) pentru industrie.

Au fost identificate probleme majore:

• infrastructură insuficientă (stocare, rețele, transformatoare);
• instabilitate legislativă;
• deficit de specialiști;
• dependență de importuri în anumite segmente.

Aceste vulnerabilități afectează competitivitatea României și capacitatea ei de a atrage investiții.

În cadrul discuțiilor, Bianca Murgu a ridicat întrebarea: „Există un plan de relansare pentru mediul de afaceri în următorii ani?” Răspunsul experților a fost clar: perioada de consolidare fiscală va încetini economia, iar singurul motor real de creștere rămâne mediul privat, cu condiția predictibilității și stabilității legislative.

Prețul carburanților – clarificări din industrie

Structura prețului la motorină a fost prezentată transparent:

• 50–54% accize și TVA;
• 14–15% costuri operaționale;
• restul depinde de cotațiile internaționale.

S-a explicat că motorina este mai scumpă deoarece România importă o parte importantă din necesarul intern.

Specialiștii au avertizat că plafonarea prețurilor poate genera penurie, iar suprataxarea îi poate determina pe transportatori să se alimenteze în alte state, reducând veniturile bugetare ale României.

Educație, gândire critică și adaptarea la inteligența artificială

Discuțiile au evidențiat provocările structurale ale educației: pierderea autorității profesorilor, analfabetismul funcțional în creștere și vulnerabilitatea la dezinformare.

Un segment important a vizat adaptarea la tehnologiile emergente și inteligența artificială, cu accent pe:

• integrarea AI ca suport pentru învățare, nu ca substitut al gândirii critice;
• utilizarea AI pentru eficientizarea timpului profesorilor și elevilor, prin automatizarea sarcinilor repetitive;
• necesitatea alfabetizării digitale și tehnologice pentru noile generații;
• utilizarea etică a instrumentelor de tip ChatGPT.

Fonduri europene și prioritizarea investițiilor

Discuțiile au vizat modul în care România poate prioritiza investițiile pentru a maximiza impactul: criterii clare, valoare adăugată, impact pe termen lung și dezvoltarea ecosistemelor de competențe în industrii strategice precum apărarea, energia și IT.

Totodată, s-a evidențiat necesitatea creșterii nivelului de informare publică privind rolul Uniunii Europene.

Participanții au avut parte și de un exercițiu aplicat de gestionare a economiei, în cadrul căruia au simulat distribuirea bugetului național în condiții reale de constrângeri: alocarea resurselor limitate, impactul investițiilor asupra deficitului, rolul taxelor și efectele deciziilor asupra mediului privat. Exercițiul a evidențiat complexitatea procesului de guvernare și necesitatea echilibrului între investiții, sustenabilitate fiscală și competitivitatea mediului de afaceri.

Bugetul multianual post-2027 – România, investitor net în viitorul său

Siegfried Mureșan – Membru al Parlamentului European, vicepreședinte PPE și raportor pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 – a prezentat direcțiile viitorului buget al Uniunii Europene, axat pe securitate, apărare, digitalizare, investiții inteligente și flexibilitate.

A subliniat un lucru fundamental și anume faptul că România este unul dintre cei mai mari beneficiari neti ai Uniunii Europene.

În timp ce contribuția României este de 34 miliarde de euro, fondurile atrase au fost peste 100 de miliarde de euro — resurse absolut necesare pentru dezvoltarea infrastructurii, agriculturii, educației și economiei naționale.

Mesajul este clar: Viitorul României este inseparabil de Uniunea Europeană.

„Informațiile și perspectivele primite la AETLP reprezintă un câștig real pentru întreaga generație de tineri implicați în politică. Voi transmite tinerilor ideile și soluțiile analizate aici, pentru că doar o generație bine informată, conectată la Europa și la realitățile economice, poate contribui cu adevărat la dezvoltarea României.

O concluzie importantă cu care am rămas în urma acestei ediții AETLP este că forța coercitivă a statului poate funcționa doar într-o societate educată, iar reforma educației și adaptarea la noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială, nu mai reprezintă opțiuni, ci condiții fundamentale pentru dezvoltarea României. Doar cu cetățeni informați, autonomi și capabili să gândească critic putem construi instituții puternice și politici publice eficiente.” – Bianca Murgu, președinte TNL Satu Mare.

Speakerii și experții invitați la AETLP, ediția a 28-a

• Radu Burnete – Consilier prezidențial pentru economie și dialog social;
• Laurian Lungu – Cofondator Consilium Policy Advisers Group, economist;
• Daniel Apostol – Director General, Federația Patronală a Energiei;
• Prof. Radu Gramatovici – Decan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București;
• Mara Roman – Șefă adjunctă, Reprezentanța Comisiei Europene în România;
• Siegfried Mureșan – Membru al Parlamentului European, vicepreședinte PPE, raportor pentru CFM 2028–2034.