FOTO/VIDEO. În spatele celebrei lebenițe de Pișcolt sunt oameni și multă muncă. Povestea unei familii de producători locali care duce tradiția mai departe

În spatele celebrei lebenițe de Pișcolt sunt oameni și multă muncă. Povestea unei familii de producători locali. Când spui Pișcolt, primul lucru care îți vine în minte este vestita lebeniță. În spatele acestui renume se află oameni care muncesc luni întregi pentru ca pe mesele cumpărătorilor să ajungă fructe cultivate chiar aici, în județul Satu Mare. Camelia și Raul Holczberger se numără printre puținii producători locali care mai cultivă autentic lebenița de Pișcolt. De 14 ani și-au construit propria fermă, dar agricultura le e în sânge din copilărie — au învățat meseria de la părinți. Astăzi lucrează peste cinci hectare, cu cartofi, varză, conopidă, gogoșari, vinete — dar vedeta rămâne, fără îndoială, lebenița.

„De profesie sunt cadru didactic și am venit să cultiv minți, însă în timpul meu liber cultiv și fructe și legume.”

Șase luni de muncă pentru o felie de vară

Totul pornește în martie, cu semănatul. În aprilie, răsadurile intră în câmp, sub folie și tunele, iar primele lebenițe ajung la vânzare abia la începutul lui iulie.

„Începem cu semănatul în martie, apoi plantăm în câmp în aprilie, iar cu recoltatul primelor lebenițe ieșim la începutul lunii iulie.”

Ca să aibă marfă proaspătă toată vara, familia plantează în etape — o serie timpurie și una târzie, semănată în mai, plantată pe 15 iunie, cu recoltă spre sfârșitul lui august.

„Vă asigur lebeniță proaspătă, dulce și zemoasă pe tot parcursul verii”, promite Camelia. Iar secretul, spune ea, stă și în pământ: „Legenda spune că lebenița de nisip este cea mai dulce și cea mai zemoasă.”

Problema reală: pepenii din Grecia cu etichetă de Pișcolt

Aici e cea mai mare nedreptate a meseriei lor. Camelia și Raul ies cu marfă coaptă natural abia în iulie — dar încă din iunie, pe marginea drumurilor apar deja tarabe cu pepeni vânduți drept „de Pișcolt”, deși vin din Grecia. Copți forțat, fără gustul celor de aici, ajung totuși primii la cumpărători — și mulți rămân cu impresia greșită. „Ne strică foarte mult reclama autenticității”, spune Camelia. Practic, cei autentici sunt uneori considerați slabi, exact fiindcă nu-și forțează pepenii.

„Foarte puțini producători locali au mai rămas. În anii anteriori eram mult mai mulți. Sunt mulți care profită de marca localității Pișcolt și ne vindem tot mai greu produsele”, spune ea.

Vremea, grindina și… paza de noapte

„Nu ne putem pune cu vremea și cu voia Domnului”, spune Camelia. Anul acesta, primele lebenițe au înghețat de două ori, a urmat canicula, iar acum se tem de grindină. „Este și vânzarea o mare provocare”, adaugă ea — pentru că, odată coaptă marfa, mai apare o bătaie de cap: paza câmpului. Raul povestește că a căutat om de noapte și n-a găsit — nici cu salariu de 2.500 de lei și masă asigurată n-a vrut nimeni. Așa că pază, semănat, recoltat și vânzare la tarabă rămân tot pe umerii lor doi, zilnic, de la 9 dimineața până la 9 seara.

„Oamenii văd prețul, dar nu văd munca”

La tarabă, kilogramul se vinde acum cu circa 5 lei. „Li se pare un preț mare, dar nu țin cont de muncă, efort și investiția foarte mare pe care noi le facem pentru aceste plante”, spune Camelia. Un preț care ascunde, de fapt, șase luni de muncă, riscuri de vreme și nopți nedormite.

Cum recunoști totuși lebenița bună? „Se recunoaște după bătaie și după culoarea dungilor, care sunt mult mai deschise atunci când fructul este copt.”

Direct din câmp, direct la tarabă

Zilnic, de la 9:00 dimineața până seara, Camelia și Raul își așteaptă clienții la ieșirea din Pișcolt spre Valea lui Mihai. Fără depozite, fără intermediari — din câmp direct pe masa cumpărătorilor.

„Vă aștept cu mare drag la Pișcolt, la taraba Cameliei și a lui Raul, unde veți găsi lebeniță autentică românească, direct de la producător.”

Număr tel. contact 0775360034