Deputatul PSD de Satu Mare, Mircea Govor, anunță că va susține din nou amendamentul prin care propune scutirea de la plata accizelor pentru pălinca și alte băuturi alcoolice tradiționale produse în gospodării și nedestinate vânzării, în limita a 200 de litri anual. Parlamentarul a transmis că a depus și o declarație politică în Camera Deputaților pe această temă.
Amendamentul a fost formulat în cadrul PL-x 355/2025, proiect privind modificarea Codului fiscal. Legea a ajuns la promulgare, dar a fost trimisă spre reexaminare de președinte, iar Senatul a adoptat forma reexaminată la 2 septembrie 2026, cu 94 de voturi pentru, unul împotrivă și opt abțineri. Proiectul a fost transmis apoi Camerei Deputaților, care urmează să îl dezbată din nou.
Mircea Govor susține că prevederea privind pălinca nu se mai regăsește în forma adoptată de Senat și spune că va relua demersurile pentru introducerea acesteia. Redăm, mai jos, mesajul transmis de deputatul sătmărean:
„Nu renunț! Voi susține până la capăt amendamentul pentru pălinca românească!
Am depus în Camera Deputaților o declarație politică prin care reafirm angajamentul meu de a susține până la capăt amendamentul pe care l-am inițiat pentru pălinca produsă în gospodăriile oamenilor.
Prin amendamentul depus la PL-x nr. 355/2025, am propus ca băuturile alcoolice tradiționale, inclusiv pălinca, obținute în gospodăriile evidențiate în registrul agricol și care nu sunt destinate vânzării, să fie scutite de la plata accizelor în limita a 200 de litri anual.
Nu vorbim despre comerț, ci despre rodul livezilor îngrijite cu trudă, despre munca unei familii și despre o tradiție păstrată din generație în generație.
Parlamentul a adoptat inițial amendamentul, însă legea a fost trimisă spre reexaminare, iar în forma votată ulterior de Senat această prevedere nu se mai regăsește.
Legea va reveni la Camera Deputaților, care este forul decizional. Voi susține din nou amendamentul și voi face toate demersurile necesare pentru adoptarea sa.
Am discutat cu reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare și am primit asigurări că măsura va beneficia de sprijin. Pălinca românească și tradițiile gospodarilor nu trebuie să aibă culoare politică.
Oamenii de la țară nu cer privilegii. Cer reguli corecte și respect pentru munca lor. Statul trebuie să facă diferența între comerciant și gospodarul care valorifică, pentru familia sa, rodul propriei livezi.
Îi asigur pe toți producătorii de pălincă: nu v-am uitat și nu renunț!
Cei care mă cunosc știu că nu dau înapoi. Voi merge până la capăt pentru adoptarea amendamentului pe care l-am inițiat.
Pălinca românească este o tradiție vie, iar tradiția trebuie respectată și protejată prin lege!”
Pe urmasii de refugiati când îî sustineti? S-a promis si pe scena teatrului de către PSD si nimic! O mare nedreptate! Sustineti toate tâmpeniile dar ce trebuie nu!
Mda ! Palinca romanedenumirea „Pálinka” nu a fost protejată printr-o simplă lege maghiară, ci protecția sa rezultă din legislația maghiară și din legislația Uniunii Europene.
🇭🇺 Legea maghiară privind Pálinka
Cea mai importantă reglementare este:
Legea nr. LXXIII din 2008 privind pálinka, pălincă de tescovină și Consiliul Național al Pálinka.
Legea poate fi consultată integral în Registrul Național al Legislației din Ungaria (Nemzeti Jogszabálytár).
Articolul 2 alineatul (1) prevede că denumirea „pálinka” poate fi utilizată numai pentru o băutură spirtoasă obținută din fructe care îndeplinește anumite condiții, printre care faptul că fructele trebuie să provină din Ungaria, iar procesul de fermentare, distilare, maturare și îmbuteliere trebuie să aibă loc în Ungaria.
🇪🇺 Protecția la nivelul Uniunii Europene
Un aspect foarte important este că denumirea „Pálinka” beneficiază și de protecție la nivelul Uniunii Europene ca indicație geografică.
În reglementările europene, „Pálinka” și „törkölypálinka” au fost recunoscute ca indicații geografice, iar legislația maghiară stabilește condițiile concrete pentru utilizarea acestor denumiri.
Legislația maghiară prevede, de asemenea, că pálinka trebuie să respecte caietul de sarcini (specificația produsului) aprobat, iar pentru pálinka asociată unei anumite regiuni sau localități din Ungaria trebuie respectat caietul de sarcini corespunzător acelei indicații geografice.
Autoritatea maghiară pentru siguranța lanțului alimentar (NÉBIH) se referă în mod explicit la acestea ca fiind „pálinka aflate sub protecție la nivelul Uniunii Europene” și stabilește reguli privind utilizarea mențiunilor referitoare la originea protejată.
Un alt act normativ important
Și Ordinul comun FVM–SZMM nr. 94/2008 din 24 iulie 2008 stabilea foarte precis ce poate fi denumit „pálinka”.
De exemplu, numai băutura spirtoasă din fructe care este produsă din fructe cultivate în Ungaria și care este fermentată, distilată, maturată și îmbuteliată în Ungaria poate fi comercializată sub denumirea „pálinka”.
Pe scurt
Prin urmare, protecția denumirii „Pálinka” are două componente principale:
Legislația maghiară, în special Legea nr. LXXIII/2008 privind pálinka;
Protecția la nivelul Uniunii Europene, prin recunoașterea „Pálinka” ca indicație geografică protejată.
Așadar, nu orice distilat de fructe poate fi numit legal „Pálinka”. Denumirea este legată de condiții precise privind originea fructelor și locul în care are loc producția.asca nu exista , iata legea !