Pavel Bartoș, prezentatorul „Vocea României” și „Românii au talent” se bucură de o carieră plină de succes, o familie frumoasă și multe proiecte. Actorul a povestit despre perioada petrecută la Satu Mare, pe când era la începutul carierei, subliniind faptul că ,,nu uiți niciodată începuturile.”
Timp de trei ani, pana in 1997, Pavel Bartos a fost actor al Teatrului de Nord din Satu Mare: “Am venit la Satu Mare in 1997 si am stat aproape trei ani. Pentru mine, acea perioada – foarte frumoasa, a fost cumva scoala provinciei, au fost primele roluri, si nu uiti niciodata inceputurile, pentru ca sunt foarte importante. Desi, doar mai tarziu realizezi cu adevarat importanta acestora”, a declarat prezentatorul de la Romanii au talent pentru Vocea Transilvaniei.
Si-a descoperit pasiunea pentru teatru la 16 ani. “Cred ca pasiunea mi-am descoperit-o pe la 15-16 ani, cand am început sa constientizez, de fapt, ce-i cu mine, ce pot sa fac si cam care este drumul pe care vreau sa-l urmez. La un moment dat ma gandeam sa dau la Regie, dar mi-am dat seama ca sunt o persoana mult prea activa pentru un regizor. Cam asa a debutat iubirea si intalnirea mea cu teatrul. Si, bineinteles, adoram spectacolele de la Miercurea Ciuc (eu fiind de acolo) care veneau o data la o luna, doua sau chiar trei luni, veneau destul de rar spectacole în limba romana, iar cand veneau, cred ca daca erau in trei reprezentatii, le vedeam pe toate”, spunea Pavel Bartos pentru teenpress.ro.
Reporterii PortalSM au intrat în posesia a două fotografii cu Pavel Bartoș, de pe vremea când actorul juca la Satu Mare. Imaginile au fost făcute în municipiul Satu Mare, în 7 februarie 1999, atunci când Pavel Bartoș a jucat în piesa Romeo și Julieta, tragedie scrisă de William Shakespeare, alături de actori precum Vasile Blaga și Ştefan Mareş, ne-a confirmat un actor sătmărean.
În urmă cu câteva zile, Pavel Bartoș a debutat ca regizor de film cu scurtmetrajul „Romanian tradition”. Prezentatorul emisunii Vocea României și-a lansat filmul în fața prietenilor, la Teatrul Odeon, unde lucrează din 2001. Pavel Bartoș avea o poveste bună, pe care o ținea în el de 20 de ani. Era prea bună pentru a nu fi spusă, astfel încât a căutat cu disperare un regizor care să i-o pună în scenă. Dar, fiindcă toate poveștile bune au nevoie de povestitorul potrivit, s-a gândit că cel mai indicat om pentru acest film ar putea fi chiar el.
