Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din primul tur, arată rezultatele preliminare ale Comisiei Electorale şi sondajele efectuate la ieşirea de la urne. Conform numărătorii parţiale, actualul premier a obţinut până acum 63,15% din voturi. Comunistul Ghennadi Ziuganov s-a situat pe poziţia a doua, cu 17,3 la sută. Opoziţia acuză fraudarea alegerilor şi va ieşi luni în stradă pentru a protesta.
RUSIA pare să-şi fi ales preşedintele din primul tur: Vladimir Putin a câştigat detaşat alegerile prezidenţiale de duminică în faţa comunistului Ghennadi Ziuganov. Premierul Vladimir Putin a obţinut 63,15% din voturi, arată rezultatele anunţate de Comisia Electorală Centrală după numărarea a 26% din sufragii.
El este urma de comunistul Ghennadi Ziuganov, cu 17,3% din voturi, şi de candidatul independent Mihail Prohorov, cu aproape 7,4%.
Pe a patra poziţie se află ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, cu 7,32%, iar pe ultima liberalul Serghei Mironov, cu 3,7%.
Exit-poll-urile confirmă victoria
Deşi o mare parte a voturilor nu au fost încă numărate, exit-poll-urile par să întărească rezultatele parţiale ale Comisiei elctorale.
Un sondaj realizat la ieşirea de la urne de institutul Vţiom îl credita pe Putin cu 58,3 la sută din voturi. Pe locul al treilea se află populistul Vladimir Jirinovski, cu 8 la sută, care l-a devansat pe miliardarul Mihail Prohorov (7,5 la sută) şi pe candidatul de centru Serghei Mironov (3,67 la sută). Aceste procente au fost difuzate chiar la ora 21.00 (19.00 ora României), la închiderea ultimelor birouri de vot din Kaliningrad, enclavă rusă situată între Polonia şi ţările baltice. Sondajul Vţiom îl plasează pe Prohorov pe locul al treilea, cu 9,2 la sută din voturi.
Dacă sondajele la ieşirea de la urne se confirmă, Putin va obţine un mandat de şase ani la şefia statului.
Dmitri Medvedev va fi numit premier, a anunţat Putin, rocada fiind de altfel aşteptată în întreaga lume.
Prezenţă semnificativă la urne
Aproximativ 109 milioane de ruşi au fost chemaţi duminică la urne, pentru a-l alege pe succesorul lui Dmitri Medvedev la Kremlin, într-un scrutin cu valoare de referendum pentru Vladimir Putin.
Utimele secţii de vot din Rusia, cele din enclava vestică Kaliningrad, s-au închis duminică, la ora 17.00 GMT (19.00 ora României) . Potrivit datelor provizorii ale Comisiei Electorale Centrale, rata de participare era de 56%.
Oficialii electorali prognozează că rata finală de participare la alegeri va fi de 62,3%.
Opoziţia acuză fraudarea alegerilor
Atât opoziţia liberală, care nu a avut un candidat la acest scrutin, cât şi comuniştii au acuzat fraudarea masivă a votului în favoarea lui Vladimir Putin.
Presa şi obervatorii electorali au anunţat că votul multiplu a fost folosit pe scară largă în întreaga Rusie. Blogul Moscow Times a publicat câteva fotografii despre care spune că surprind alegători transportaţi cu autobuzul pentru a vota în mai multe secţii.
Opoziţia a anunţat că va ieşi luni în stradă pentru a contesta rezultatul alegerilor. Deocamdată, pieţele di Moscova sunt ocupate de susţinătorii lui Putin care au ieşit pentru a sărbători victoria.
Cine este Vladimir Putin
Vladimir Putin, spion fără renume apoi înalt funcţionar sârguincios, s-a impus, după o ascensiune-fulger, ca un lider autoritar care a transformat Rusia în ultimii 12 ani, relatează AFP, citată de Mediafax.
Ales duminică în urma alegerilor prezidenţiale, după patru ani ca prim-ministru, Putin va rămâne la conducerea ţării cel puţin până în 2018.
El a dat asigurări că are o singură ambiţie, anume “dezvoltarea stabilă” a unei ţări pe care a reuşit deja să o scoată din situaţia anilor ’90 pentru a-i reda statura de mare putere.
“Nu credeam niciodată că voi deveni şeful statului”, declara el în februarie. “Dar mi-ar plăcea ca odată încheiată munca mea, Rusia contemporană să fie o construcţie solidă”, adăuga el.
Pentru partizanii săi, “verticala puterii” în serviciul “liderului naţional” este garanţia unui viitor radios. Ei felicită intransigenţa de care dă dovadă Putin, chiar şi când acest lucru implică moartea a zeci de persoane nevinovate, cum a fost în timpul crizei ostaticilor de la teatrul Dubrovka din Moscova (2002).
