Cele mai importante piese ale tezaurului românesc au ajuns la Muzeul de Artă Satu Mare şi vor putea fi vizitate de sătmăreni în perioada 18 septembrie – 2 noiembrie.
Responsabilul cu expoziţia din cadrul Muzeului Naţional, Rodica Oanţă Marghitu, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef şi directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta, au prezentat detalii cu privire la această expoziţie, astăzi, într-o conferinţă de presă.
Liviu Marta a subliniat că această expoziţie este una spectaculoasă ce cuprinde 1.004 piese de aur şi argint, precum tezaurul de la Pietroasa, brăţările dacice, şi se află pentru prima dată în Satu Mare. Piesele cele mai vechi sunt din perioada neolitică, mileniul V î. Hr, până în secolul VII d. Hr. în evul mediu.
Preşedintele Adrian Ştef consideră că această expoziţie este un cadou foarte frumos pentru sătmăreni şi că deja sunt foarte multe persoane interesate să vadă cele mai renumite piese din tezaurul României.
Rodica Oanţă Marghitu a spus că Satu Mare este al treilea oraș după Timișoara și Oradea, urmând ca până în 2016 expoziția să ajungă în peste 30 de mari orașe.
Expoziţia este structurată pe şase mari capitole: epoca neolitică, epoca bronzului, cultura getică preclasică, cultura geto-dacică clasică, perioada romană şi antichitatea târzie şi evul mediu.
Printre piesele expuse se regăsesc câteva descoperite în Satu Mare: fibula de aur din Dindești, tezaurul din Turulung, un inel din aur din Medieșu Aurit, două aplici vestimentare descoperite la Urziceni și o broșă din aur descoperită în Cămin.
Pentru siguranța tezaurului național au fost luase măsuri speciale de protecție, Muzeul fiind sub paza jandarmilor.
Ceva aur unguresc nu este expus? Oops… ungurii au venit aici 500 de ani mai tarziu decat datarea celui mai tinar obiect din expozitie! Si, oops, n-au adus cu ei aur…
Nu va amagiti, sunt doar copii, la fel ca toate expozitiile de acest gen de pana acum. Dl Marta stie prea bine cat ar costa asigurarea unei expozitii de acest gen, pentru a-si mai pune problema realizarii uneia. Insa, a meritat vazut cirsul Jandarmeriei, a fost mai de efect decat insasi exponatele….originale sau nu :). Din punctul de vedere al specialistilor – prafi in ochii “alegatorilor”.
Salutari d-lui Stef,
Ceea ce spui tu e un mare secret, dar fiind arheolog l-ai descoperit. Baiat destept!
Culturnicii comunisti sunt ingroziti de oamenii care stiu sa faca manifestari adevarate. Din fericire, parerea securistilor din cultura, chiar ca nu mai conteaza. Ar cam trebui sa-si ia zborul de la etajul 11. Cu capul in jos, daca se poate!
în fața distinșilor erudiți ar fi trebuit așezată PATERA din aur, chiar dacă este o copie; de ce?
-dacă privim cu atenție decorul PATEREI descoperim unele simboluri abil disimulate: o bufniță, meduza mitologică, un scut, o albină, o corabie cu pânze, un zid de formă rotundă, un rodiu, etc., simboluri cu care a fost conceput un document inedit (poate un unicat); dacă numărăm ființele așezate pe fundul vasului descoperim cele șapte zile ale săptămânii creștine (ziua de odihnă fiind simbolizată prin omul culcat); cele patru coarde de viță de vie de peretele vasului simbolizează anotimpurile anului astronomic, iar punctele care le desparte echinocțiile și solstițiile; dacă asimilăm personajul cu liră cu Soarele, iar peștele cu constelația, descoperim că la echinocțiul de primăvară Soarele se află în constelația Peștilor; (cu puțină imaginație și cunoștințe din mitologie descoperim că la solstițiul de vară Soarele se află în constelația Gemenilor, la echinocțiul de toamnă în Fecioară, iar la solstițiul de iarnă în constelația Săgetătorului); cum personajul care simbolizează Soarele este figurat șezând, deducem că Soarele este considerată o planetă fixă -asta înseamnă că brâurile răsucite (care simbolizează mișcare) figurate pe stânca rotundă din mijlocul vasului (care simbolizează Pământul) ilustrează un planetariu heliocentric; cu puțin mai multă imaginație putem descoperi, ilustrate prin simboluri: dogmele creștine, un calendar creștin și câteva clauze ale unui tratat de alianță a sciților din regiunea nord-dunăreană cu imperiul roman; (deasemenea, descoperim harta regiunii; pe hartă apar Dunărea, munții Carpați, marea Neagră, valul lui Traian, etc.);
descoperim astfel un document de o importanță fundamentală privind creștinarea românilor și o mai veche integrare a lor în spațiul (european) roman;