Expoziția „Aurul şi argintul antic al României”, ce reuneşte peste 1.000 de piese arheologice din metale preţioase, toate clasate în categoria Tezaur Naţional, a fost deschisă astăzi la Muzeul de Artă Satu Mare.
Au participat directorul general al Muzeului Naţional al României, Ernest Oberländer Târnoveanu – cel care a gândit această expoziţie ce va ajunge în principalele municipii din România, prefectul Eugeniu Avram, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, directorul Muzeului Judeţean, Liviu Marta, şefi de instituţii, oameni de cultură şi pasionaţi de istorie.
Expoziţia acoperă o perioadă ce începe odată cu apariţia pieselor de aur pe teritoriul ţării şi se încheie în Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr. O parte importantă din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, şi peste 800 de obiecte au fost selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie şi de istorie din ţară.
La Satu Mare expoziţia a fost organizată de către Muzeul Judeţean Satu Mare şi Consiliului Judeţean Satu Mare, cu sprjinul Primăriei Municipiului Satu Mare şi altor instituţii judeţene şi municipale.
Expoziţia este deschisă până în 2 noiembrie (zilnic între orele 10 – 18, cu excepţia zilelor de luni). Preţul unui bilet este de 10 lei, iar al aceluia cu reducere este de 5 lei.
Valoroasă expoziția, execrabil discursul directorului Marta.
de ce nu este expusă “patera din aur”?
-PATERA este un document întocmit cu simboluri (arbori, viță de vie, brâuri răsucite, o bufniță, trei corbi, meduza mitologică, un scut, o albină, o lance, o corabie cu pânze, un zid de formă rotundă, un rodiu, cornuri ale abundenței, torțe, făclii, personaje, etc.) cu ajutorul cărora a fost conceput un document (poate un unicat -este datat în anul 335 e.n.);
dacă numărăm ființele așezate pe fundul vasului descoperim cele șapte zile ale săptămânii creștine (ziua de odihnă fiind simbolizată prin omul culcat);
cele patru coarde de viță de vie de peretele vasului simbolizează anotimpurile anului astronomic, iar punctele care le desparte echinocțiile și solstițiile; dacă asimilăm personajul cu liră cu Soarele, iar peștele cu constelația respectivă, constatăm că la echinocțiul de primăvară Soarele se află în constelația Peștilor; (cu puțină imaginație și cunoștințe minime din mitologie și astronomie descoperim că la solstițiul de vară Soarele se află în constelația Gemenilor, la echinocțiul de toamnă în Fecioară, iar la solstițiul de iarnă în constelația Săgetătorului);
cum personajul care simbolizează Soarele este figurat șezând, deducem că Soarele a fost considerată de autorii vasului o planetă fixă -asta înseamnă că brâurile răsucite (care simbolizează mișcare) figurate pe stânca rotundă din mijlocul vasului (care simbolizează Pământul) ilustrează un planetariu heliocentric;
interpretând simbolurile, atributele divine și legendele în legătură cu aceste atribute putem “citi” programul iconografic dispus pe pateră; aflăm că el mai cuprinde: dogmele credinței creștine, un calendar creștin și clauze ale unui tratat de alianță a sciților nord-dunăreni cu imperiul roman; (deasemenea, descoperim harta regiunii, pe care apar: Dunărea, munții Carpați, marea Neagră, valul lui Traian, etc.);
patera este un document de o importanță fundamentală privind creștinarea românilor (el cuprinde primul calendar creștin cunoscut în lume!) și o mai veche integrare a lor în spațiul (european) roman;
putem presupune că documentul a fost întocmit în această formă pentru a fi mai sintetic, sau secret, sau pentru a putea fi citit în orice limbă, sau pentru a fi folosit la depunerea jurămintelor sacre, sau pentru a nu se deteriora în timp; sau, toate acestea la un loc;