Programul zilei de duminică, 26 mai, al Festivalului Internațional Multicultural ”Fără Bariere”, la Teatrul de Nord Satu Mare.
Teatrul de Nord – Sala Mare, ora 18.00
Teatrul Móricz Zsigmond Nyíregyháza (Ungaria)
AZ ÖZVEGY KARNYÓNÉ ÉS A KÉT SZELEBURDIAK (Văduva Karnyó şi cei doi năzdrăvani) de Csokonai Vitéz Mihály
comedie
regia: Keresztes Attila
decor: Fodor Viola
costume: Bianca Imelda Jeremias
coregrafia: Vámosi Judit
muzica: Kazár Pál
distribuția:
Karnyó: Tóth Károly
Văduva Karnyó: Pregitzer Fruzsina
Samu: Nagyidai Gergő
Lipittlotty: Petneházy Attila
Tipptopp: Illyés Ákos
Lázár: Fellinger Domonkos
Boris: Barta Éva
Kuruzs: Balogh Gábor
Zâna (ea) Munkácsy Anita
Zâna (el): Varga Norbert (student)
Borisz Godunov: Kováts István
Muzicanți: Bottyán Blanka, Suhanyecz Viktória, Horányi Tamás
Illyés Ákos, Petneházy Attila
durata:1 h 40 min
spectacol cu supratitrare în limba română
Preț bilet: 20 lei
Vârstnica precupeață, Karnyó, se știe văduvă din ziua în care soțul ei fusese declarat dispărut în războiul împotriva lui Napleon. Monotonia zilelor ei este diversificată doar de prezența domnului Lipitlotty, un bătrân caraghios obsedat de noua modă a capitalei. Drept rezultat al complimentelor sale dulci, văduva se îndrăgostește irecuperabil de acesta. Cireașa de pe tort, domnul Tipptopp, înverșunatul adorator al modei franțuzești, se trezește și el, începând să o curteze cu ardoare pe femeie…
„Figurile comice conturate de scriitor sunt duse la desăvârșire de către Keresztes Attila. Din perspectiva sa Văduva Karnyó este o dramă „absurdă” în care personajele se parodizează nu doar pe ele însele, ci ne încântă și cu parodizarea propriilor lor parodii. Opera lui Csokonai permite teatrului lui Keresztes (sub egida eclectismului postmodern) să scoată la lumină, prin intermediul nenumăratelor gaguri, viziunile teatrale pur creative. Spectacolul Văduva Karnyó al teatrului din Nyíregyháza se clădește pe o multitudine de straturi: îndreptându-se pas cu pas spre finalul tragic, povestea se diversifică cu apariția unui număr considerabil de invenții ca apoi, în ultima jumătate de oră a spectacolului, introducerea rafinată a actualizării și a elementelor ce trimit la filmele burlesc să aibă amploarea autentificării dramaturgiei comediei, satisfăcând totodată cerințele unei farse de factură feerică.” (Karádi Zsolt, szon.hu)
Teatrul de Nord – Sala Studio, ora 20.00
Trupa BECOME Sibiu
CE-A AJUNS ROMÂNIA?… CARE ROMÂNIA?
texte culese din arhiva marilor comici și adaptate la realitatea prezentului
distribuția:
Costică, Nelu X, Bâlbâitu: Mihai Alexandru
Gogu, Prof. Vaizuzea, Șef gară: Cătălin Grigoraș
decor: Mihai Alexandru
costume: Cătălin Grigoraș
maestru de lumini: Ioana Patachi
inginer de sunet: Adrian Grigoraș
Mihai Alexandru, Cătălin Grigoraș
durata: 60 min.
Preț bilet: 15 lei
Ce te faci atunci când nu mai ai pe unde scoate cămașa într-o țară minunată, asaltată din păcate de incompetenți, de non-valori și de inculți? Ce te faci în momentele de cumpănă ale vieții când criza îți bate la ușă, când speranțele pe care ți le-ai pus în compatrioții tăi și în special clasa politică se năruie?
Un spectacol satiric care aduce în prim plan figuri simbolice ale nației noastre. Un umor ironic plin de nostalgie pentru tot ce reprezintă tipologiile umane clasice ale neamului nostru carpato-danubiano-pontic.
“Ce-a ajuns România!… Care România?” încearcă să readucă în prim plan texte comice, excepționale, cândva interpretate de mari actori ca Toma Caragiu, Octavian Cotescu sau Dem Rădulescu.
Întâmplări amuzante din epoca de aur, astăzi atât de actuale, poate mai triste, poate mai amuzante.
Un recital teatral cu Mihai Alexandru și Cătălin Grigoraș.
Teatrul de Nord – Sala Mare, ora 21.30
Teatrul Național București
FATA DIN CURCUBEU
de Lia Bugnar
decorul și regia: Lia Bugnar
one woman show cu Tania Popa
la pian Marian Hâncu
Fata din curcubeu – Tania Popa
Preț bilet: 20 lei
“Tania e mai Tanie decât a fost ea vreodată… e ca un pumn în stomac, e ca un borcan de iaurt pe spatele ars al unui rătăcit în Sahara, e ca o pană de păun picată în şleaul înnoroiat lăsat de roata unui tractor, e ca numărul de pe braţul unui evreu supravieţuitor, e ca un hohot de râs când încă nu ţi-a trecut tristeţea de adineauri…” (Lia Bugnar)
Textele Liei Bugnar, unul dintre dramaturgii contemporani cei mai activi pe scenele din Bucureşti şi din ţară, au o calitate şi un merit important: vorbesc despre om şi despre oameni, aşezaţi în contexte sociale, nu despre contexte sociale, în care personajele sunt folosite pe post de material ilustrativ. (…) Tania Popa se joacă subtil cu graniţele convenţiei, pe care o rupe încă de la prima apariţie, când intră în scenă şi le cerşeşte un leu spectatorilor. Apoi îşi începe discursul.
Copilăria – desigur, fericită – cu familia perfectă, sora geamănă moartă într-un accident pe gheaţă, broasca ţestoasă cu nume de neuitat, “Matusalema”, apoi viaţa din cinema “Curcubeu”… Prin acumulări de detalii, Tania Popa recompune o existenţă previzibilă, dar cu atât mai puternic emoţionantă, cu cât previzibilul este asumat şi bine condus. Alternând poveştile cu melodii ruseşti acompaniate la pian de Marian Hâncu, Tania Popa creează, timp de o oră, un tip de spectacol mai puţin întâlnit pe scenele teatrelor mari din Bucureşti, dar necesar. Necesar pentru că răspunde într-un mod cu adevărat artistic unei nevoi de emoţie pe care publicul şi-o hrăneşte de obicei prin producţii inferioare calitativ. (Monica Andronescu, Adevărul literar și artistic)
