Ultima actualizare: azi, 13:30
Locale

FOTOGALERIE. Imagini de la inundațiile din mai 1970. Efectele devastatoare ale catastrofei

Cele mai devastatoare inundații din România ultimului secol au avut loc în primăvara anului 1970 și au afectat peste 1.500 de localități din România și peste un milion de hectare de pământ. În Satu Mare, Someșul a ucis 56 de oameni și peste 20.000 de animale, iar alți mii de sătmăreni și-au pierdut agoniseala. La sfârșitul acestei săptămâni, vineri, 14 ani, se împlinesc 51 de ani de la cea mai mare catastrofă din județul Satu Mare.

13 mai 1970

Semnalul de alarmă cu privire la creșterea periculoasă a nivelului Someșului s-a tras cu o zi înainte de dezastru, în 13 mai. Cu puțin timp înainte ca apele învolburate să acopere o treime din județ și mai bine de jumătate din municipiul Satu Mare, oamenii au încercat din răsputeri să consolideze digurile pentru a își proteja bunurile.

„Cei 57 de km de diguri au fost consolidați cu toate forțele umane de care dispunea orașul în acel moment. Toată suflarea avea un singur scop: protejarea orașului și a bunurilor adunate de o viață. Digurile cedează în câteva puncte, în spatele fabricilor de pe strada Botizului, dinspre satele Berindan, Mărtinești, Cucu, Botiz, Eteni etc. înaintând spre Satu Mare într-o viitură uriașă de 2-3 m”, a transmis Muzeul Județean Satu Mare, publicând imagini de la consolidarea celor 57 de kilometri de diguri din județ.

14 mai 1970. Cea mai mare catastrofă din județul Satu Mare

În dimineața zilei de 14 mai, apele Someșului începeau să acopere județul. Digul s-a rupt în zona localităților Văii Vinului, Culciu Mare, Apa și Odoreului, iar apa a inundat terenurile agricole, satele, dar și o jumătate din municipiul Satu Mare.

Cele mai mari pagube s-au înregistrat în cartierul de jos al orașului, denumit azi „14 Mai”, unde a fost măsurată și cota maximă a apei: doi metri. Nicio casă din acest cartier nu a rămas neatinsă. Echipa de salvare a populației a fost condusă de un reprezentant al Ministerului Internelor, venit special din Capitală.

Dintre localitățile din județ, una dintre cele mai grav afectate a fost Odoreul.

„Totul a fost din cauza unei ierni cu foarte multe precipitații. Digul Someșului s-a rupt în zona Odoreului întrucât barajul Firiza era supraîncărcat. Casa noastră a fost distrusă în totalitate. Eram copil de opt ani și auzeam cum se prăbușesc casele. Eram șocat și uluit, nimeni nu se aștepta. A fost un dezastru de proporții nemaipomenite, dar oamenii s-au solidarizat și au reușit să-i șteargă urmele. Casele din Odoreu a fost distruse în proporție de 70%, iar satele Eteni, Cucu și Lunca Apei au fost atunci șterse de pe fața pământului. Din Lunca Apei nu a mai rămas decât biserica, actualmente mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, își amintește scriitorul Felician Pop.

Efectele devastatoare ale catastrofei

În cifre seci, pierderile suferite de populație au fost estimate de autoritățile de atunci la 259 de milioane de lei.

Potrivit lucrării „Epopee pe Someș“, în industrie pierderile au fost de 77 de milioane de lei, la care se adaugă 6,4 milioane de lei pierduți în construcții, 6,2 milioane de lei în transporturi și peste 64 de milioane prin oprirea activităților de producție.

Un grup de 10 pompieri de la stația locală au „luptat“ timp de două săptămâni, fără pauze, ca să salveze cât mai mulți oameni și cât de multe bunuri.

Imagini de la inundațiile din mai 1970:

FOTO: Facebook/Szatmárnémeti anno

 

 

6 comentarii

  1. a Răspunde

    Principala problema a inundatiilor din 70 are 2 aspecte. Casele facute din “voiog” (vezi ca blocurile de pe langa policlinica sunt in picioare si azi) si deversarea controlata a barajului Firiza. S-a decis salvarea orasului Baia Mare..
    Totusi.. cetateni in pod.. de teama apelor.. in loc sa fuga.

  2. Satmarean Răspunde

    Din cauza băimărenilor s-a întâmplat totul. Dacă nu dădeau ei drumul la baraj nu se întâmpla !!!

  3. unu Răspunde

    nu stiu dar cum vad ceilalti 2 asa stiu cum am auzit si eu din cazua sa nu fie inundat orasul baia mare , au dat drumul la barajul Firiza , si am fost inundati noi , acum cum erau casele e alta problema, cum se puteau pe aceea vreme.

  4. abc Răspunde

    @all. S-a intervenit târziu și decizia de spargere a digului a fost luată tardiv. Asta cu spargerea digului și crearea de poldere se practică. Apoi digul s-a rupt în două locuri, în zona Berindan și la Vetiș și din cauza volumului de apă a venit totul în învăluire înapoi din două părți peste noi. Partea mai joasă a orașului a fost acoperită cu ape. Indiferent că s-a vrut salvarea Băii Mari ori ba (totuși era zona minieră cu mine polimetalice și de aur plus industrie grea și știm cu toții care am apucat care a fost optica comuniștilor) pe intervenție antiinundații hotărârea pentru Satu Mare a fost prea târzie. Drept recompensă am primit acest dig supraînălțat care este suprasuprasupradimensionat.

  5. a Răspunde

    Da! Si planificarea comunista a exclus orasul de la investitiile in infrastructura, motivand finantarea digului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.