Mănăstirea Franciscană de la Căpleni a fost reabilitată

În mănăstirea franciscană din Căpleni s-a amenajat o expoziție valoroasă, dar și renumita bibliotecă a fost deschisă vizitatorilor.

Episcopul Eugen Schönberger a sfințit duminică, 26 mai, acele săli din mănăstirea franciscană din Căpleni, care, de acum înainte va oferi un spațiu pentru expoziții impresionante. Partea de la etaj a clădirii a fost renovată în cadrul proiectului „Reabilitarea parțială a mănăstirii franciscane și înființarea locului de comemorare istorică”, iar la terminarea proiectului s-a ținut o festivitate de inaugurare, la care au participat toți cei care au lucrat la amenajarea sălilor, dar și invitați de onoare. Mănăstirea din Căpleni reprezintă un adevărat tezaur istoric și cultural, cu biserica renumită, cripta familiei Károlyi, iar acum are și o expoziție de artă bisericească, o cameră cu relicve a familiei Károlyi, una cu mobilier autentic franciscan și o bibliotecă, cu cărți valoroase.

La festivitate, PS. Eugen Schönberger l-a salutat pe consulul general al Ungariei la Cluj Napoca, Magdó János, președintele Consiliului Județean Adrian Ștef, senatorul Pataki Csaba, primarul Mosdóczi Vilmos, și toți invitații, mulțumindu-le pentru eforturile depuse. După sfinţiere, invitații au făcut o plimbare în sălile amenajate – mai mulți scriind și în cartea de vizită.

Mănăstirea din Căpleni a fost și până acum un punct turistic important, din punct de vedere istoric, cultural și religios, dar cu expoziția inaugurată, cu sălile amenajate, și cu biblioteca deschisă, acest aspect se va accentua. Expoziția cuprinde pictura barocă „Sfântul Anton cu pruncul Isus”, care este una din cele mai îndrăgite între lucrările provenind din perioada timpurie a mănăstirii. Ca obiect de artă al expoziţiei apare şi statuia „Neprihănitei Zămisliri”. Această sculptură în lemn o reprezintă pe Fecioara Maria, care stă pe un glob, iar cu piciorul drept zdrobeşte şarpele care-l reprezintă pe cel rău. Tot aici se poate vedea o sculptură vopsită din lemn de la sfârşitul secolului al XIX-lea care îl înfăţişează pe „Sfântul Francisc” precum şi o raritate între obiectele cu semnificaţie bisericească – crucea „Arma Christi”, pe care se pot vedea instrumentele patimilor lui Cristos. Cea mai impresionantă piesă a expoziţiei este o monstranţă donată de contesa Anna Károlyi în 1756. Autorul ei este marele artist al orfevrăriei baroce şi rococo târzii  János  (Ioan) Szilassy (1729-1782), originar din Levoča (Slovacia).

La etajul renovat a mănăstirii se mai găseşte o chilie monahală, camera memorială Károlyi şi biblioteca mănăstirii franciscane care a funcţionat de la înfiinţarea conventului până în secolul al XX-lea. Cronologic, cele mai vechi cărţi provin din 1722, dar foarte multe au aparţinut şi tipografiei întemeiate de Ferenc (Francisc) Károlyi la Carei. În biblioteca ce poate fi văzută în zilele noastre se găsesc aproximativ 2700 cărţi şi manuscrise, care provin din perioada de dinainte de 1900. În interiorul bibliotecii se mai poate vedea fereastra în stil romanic, care se presupune că este o parte rămasă din peretele mănăstirii benedictine construite în secolul al XIII-lea. Această fragment de perete a ieşit la iveală cu ocazia lucrărilor de renovare a conventului din toamna anului 2012.

Restaurarea mănăstirii franciscane din Căpleni a fost posibilă datorită Ministerului de Externe a Ungariei. Expoziția, biblioteca, sala memorială și cea franciscană e deschisă în vizitatorilor.

Biserica și mănăstirea franciscană din Căpleni a trecut prin mai multe etape de-a lungul istoriei ce consemnează zidirea lor. Conform unor surse, actualul ansamblu de cădiri a fost precedat de o biserică a neamului consacrată Sfântului Martin şi o mănăstire benedictină construite de seminţia lui Kaplon în secolul al XI-lea. Biserica şi mănăstirea care au ars în urma invaziei tătarilor, au fost reconstruite în 1242. Către secolul al XVII-lea mănăstirea a devenit pustie, ajungând într-o stare jalnică. Pentru completarea populaţiei împuţinate, contele Sándor (Alexandru) Károlyi a colonizat şvabi catolici şi a hotărât reînfiinţarea mănăstirii pentru franciscanii salvatorieni. Documentul de întemeiere a mănăstirii din Căpleni a fost emis de contele Sándor Károlyi la 18 august 1711.

Primii franciscani au sosit la Căpleni în 1719. Pentru aceştia, contele Sándor Károlyi a reabilitat şi reconstruit în stil baroc, între anii 1711-1740, biserica, respectiv mănăstirea. În urma renovării, biserica şi-a păstrat în cea mai mare parte înfăţişarea originală, lucrările concentrându-se asupra tavanului, acoperişului, porţiunii ce cuprinde turnul apusean şi ambrazurii.  În mare, această configuraţie ar fi rămas intactă până la cutremurul din 1834, când clădirea a suferit grave avarii, bolţile s-au prăbuşit, pereţii au crăpat. Lucrările de reconstrucţie s-au desfăşurat între 1844-1847, cu sprijinul financiar a lui  György (Gheorghe) Károlyi, pe baza planurilor arhitectului budapestan Miklós Ybl. Acesta a transformat biserica trinavată cu aspect de bazilică într-una în stil neoromanic cu naosul spaţios, acoperită cu un tavan casetat, iar în locul criptei, situate dedesubt, care păstra sicriele membrilor defuncţi ai familiei Károlyi, a construit una nouă, în formă de cruce greacă, în prelungirea peretelui estic al sanctuarului.