Rasa de porumbei de Satu Mare revine la modă, după 40 de ani de la dispariţie

Rasa de porumbei jucători pestriţi bălţaţi de Satu Mare, revine la modă, la 40 de ani de la dispariţie, un columbofil pasionat reuşind recrearea acesteia după 11 ani de experimente şi încrucişări.

Sătmăreanul Juhos Bertalan, în vârstă de 50 de ani, se ocupă de creşterea porumbeilor de aproximativ 30 de ani. El a aflat despre rasa dispărută dintr-o carte de specialitate din anii ’60 şi s-a apucat de recreerea acesteia, gândindu-se că una dintre cele mai mari satisfacţii va fi că numele oraşului Satu Mare va fi pomenit la expoziţiile de profil din ţară.
“De 11 ani, m-am ambiţionat să refac rasa de Satu Mare, care a dispărut acum 30-40 de ani, încrucişând mai multe rase care se asemănau cu aceasta.. Am tot încrucişat până am început să am rezultate, chiar am făcut o încrucişare consangvină – părinţi-fii şi invers. De vreo patru ani, expun la expoziţiile naţionale şi sunt campion, deocamdată, deoarece nu am cu cine să concurez şi particip la expoziţii în Ungaria şi Slovacia”, a declarat Juhos Bertalan, pentru AGERPRES.
Porumbelul pestriţ bălţat de Satu Mare este unul de talie mijlocie, având culorile roşu, negru sau albastru, l-a descris el.
“Caracteristicile rasei sunt descrise în cartea lui Peterfi Ştefan, editată în 1962. Capul trebuie să-i fie alb, genele duble roşii, ochii de culoare închisă, trebuie să aibă un moţ semicircular, un desen în formă cordiformă pe spate, coada trebuie să-i fie colorată, iar picioarele neîncălţate”, a precizat columbofilul.
În urmă cu 80 de ani, porumbeii de Satu Mare existau în stoluri, dar crescătorii şi-au pierdut interesul după ce au fost aduse unele rase ungureşti.
“Erau porumbei care zburau în stol şi aveau un joc caracteristic, după câteva rotiri începeau să facă tumbe în aer. Aici fiind o zonă de graniţă, lumea ţinea rase de porumbei ungureşti. Nu multă lume agreează porumbelul cu geană dublă roşie, şi e posibil ca aceasta să fi fost una dintre cauzele dispariţiei lor. Sau e posibil ca oamenilor să nu le fi plăcut jocul lor. Ultimele exemplare de porumbei de Satu Mare au fost în anii ’60, începutul anilor ’70, la un renumit crescător din Baia Mare, numit Urai Andras. Cu el au murit şi ultimii porumbei din rasă”, a povestit pasionatul crescător.
Până la urmă, el recunoaşte că recreerea jucătorilor pestriţi de Satu Mare fost o ambiţie personală.
“Eu sunt membru al unei asociaţii de 20 de ani. La vremea respectivă, eram printre cei mai tineri crescători de porumbei. Toată lumea avea rase ungureşti, existau atunci crescători renumiţi. Porumbeii mei erau depunctaţi, eu eram mai tânăr şi atunci m-am ambiţionat (…). Am început să întreb de unde ce aş putea să fac rost – nimeni nu a zis nimic, material genetic nu era. Atunci am început să încrucişez rase asemănătoare fără împestriţătura respectivă şi am obţinut hibrizi”, a spus acesta.
În momentul de faţă, Juhos Bertalan deţine 60 de exemplare şi nu vrea să le vândă, ci preferă să le dea pasionaţilor care preţuiesc rasa şi se ocupă de înmulţirea acesteia. Nu necesită hrănire aparte, sunt porumbei cu ciocuri mijlocii, îşi pot creşte fără probleme puii.
Mai sunt trei sătmăreni care deţin rasa.
“Anul acesta am dat câteva exemplare unor crescători mai tineri, care cred că sunt ambiţioşi şi că o să mă ajute. Rasa aceasta nu se va putea reface numai dacă se ocupă de ea mai mulţi crescători. Posibil să revină la modă. Eu i-am dat cadouri la câtorva crescători din oraş, dar există unii din afara oraşului care m-au contactat că vroiau şi ei. Sincer nici n-aş da, că mi-e frică să nu se piardă, dacă n-o să ştie să-i aprecieze. Eu aş prefera să repopulăm rasa în zona noastră”, a mărturisit acesta.
Columbofilul spune că nu poate să estimeze valoarea unui exemplar şi şi-a exprimat îndoiala în privinţa unui crescător din Germania, care pretinde că ar avea această rasă şi îi vinde cu 100 de euro exemplarul.
“Dacă sunt jucători pestriţi bălţaţi de Satu Mare şi ei există în Satu Mare, cum or fi ăia “originali” la Munchen? a întrebat Bertalan.
Bertalan este ajutat de tânărul Răzvan Ţiplea, care are două perechi şi deja patru pui. Împreună şi-au făcut o asociaţie cu care încearcă dezvoltarea rasei.