O sătmăreancă şi un moţ s-au căsătorit, după ce ambii au primit inimi noi! Un tânăr din Alba care a mers la control după un transplant cardiac la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) din Târgu Mureș și-a găsit aleasa la spital, originară din Negreşti Oaş, unde aceasta se afla tot în urma unui transplant cardiac. Cei doi s-au căsătorit în 2012 și merg periodic pentru analize, la Mureș, tot împreună.
Tânărul se numește Ioan Florin Făgețan este din localitatea Cenad, județul Alba. În 2009, a fost beneficiarul unui transplant de cord la IUBCvT din Târgu Mureș, iar în 2010 se afla pe secție, în urma unei complicații, la plămâni, suferite după ce a luat un stafilococ auriu stabilizat în sistemul de ventilație al unui spital. Tot atunci a venit, pentru transplant, și cea care urma să îi devină soție.
“Soția a fost transplantată pe cord în 2010, tot aici, pe secție. Aici ne-am întâlnit, pe secție, da. Eu, fiind vechi pe secție, cunoscându-mă asistentele, cunoscându-mă toată lumea, au zis: măi, ne vine o fată pentru transplant. Tot așa, a sunat după-masă că trebuie să vină, a fost seara aici și no… a fost la domnii chirurgi internată pe salon, m-am dus, am întrebat-o un pic pe maică-sa, ce îi, cum îi, după care, după ce s-a făcut transplantul am mai ținut legătura cu ea și după, în 2012, am cerut-o de soție și ea a fost de acord. Continuăm viața împreună”, a declarat acesta.
Tânărul, acum în vârstă de 33 de ani, spune că l-a apropiat de soția sa, de 28 de ani, din Negrești Oaș – Satu Mare, experiența comună, pentru că o persoană sănătoasă nu poate înțelege întotdeauna nevoile uneia care a suferit un transplant.
“Totul decurge normal, ca și la o altă familie”, afirmă el.
Cei doi nu au copii, pentru că “nu e voie, nu din cauza transplantului, ci din cauza medicamentelor imunosupresoare”.
“În rest, chiar și după un transplant, duci o viață normală, numai trebuie să te ferești de răceli”, a declarat Făgețan.
Potrivit acestuia, nu s-a mai întors la locul de muncă anterior, o firmă de termopane, unde trebuia să ridice, însă face tot ce face un om normal, pe acasă. Oricum, spune el, “nu te angajează nimeni, că toată lumea se teme, fiind riscurile care sunt”.
Până acum, cel mai greu moment a fost în urmă cu câțiva ani, din cauza unei crize de medicamente – care se aduc din străinătate – de circa trei luni, însă a avut noroc că avea rezerve.
El spune că vine periodic la control, alături de soție, la IUBCvT Târgu Mureș, dar la el durează mai mult, din cauza complicației amintite.
În ce privește familia care a fost de acord să îi doneze cordul, aparținând unei femei din Oradea în vârstă de 42 de ani, tânărul spune că țin legătura, telefonic și pe rețelele de socializare și chiar a vizitat-o.
sursa: punctul.ro
