Presiuni uriaşe la Electrolux Satu Mare. Greva muncitoriilor se desfăşoară în condiţii foarte dificile. Conducerea companiei nici nu vrea să audă de negocieri iar acţiunile sindicaliştilor sunt atacate sistematic în instanţă. Chiar şi greva muncitorilor programată pentru astăzi a fost atacată în instanţă, dar judecătorii au dat dreptate sindicaliştilor, astfel că greva a avut loc.
Liderul sindicatului Samus, Sorin Faur, a explicat pentru PortalSM ce s-a întâmplat.
“Deocamdată azi a avut loc greva de avertisment de două ore. A avut loc un proces dimineaţa pentru că am fost daţi în judecată şi pentru greva asta de avertisment şi s-a stabilit procesul pentru azi. A fost pronunţarea la ora 13,30, în proces reclamanta Electrolux a vrut să declare greva ilegală. Până la urmă pronunţarea justiţiei a fost că greva noastră de avertisment este legală, după care s-a produs greva, urmând ca de mâine să umblăm cu tabelele pentru greva generală. În funcţie de câţi membri votează pentru greva generală, dacă suntem jumătate plus unu, putem declanşa greva generală. Probabil că luni va fi greva generală”, a spus Sorin Faur.
El a precizat că managementul companiei nu vrea să stea la negocieri.
“Ideea este că noi nu vrem grevă, dar ei nu vor negocieri cu noi şi atunci nu avem altă soluţie decât să îi ameninţăm cu greva generală. Nimeni nu vrea grevă, că în grevă pierde omul, nu îşi ia salariul, dar nu putem să le atragem atenţia decât aşa pentru că nu vor să negocieze. Solicitarea noastră este de 350 de lei, adică doi lei pe oră. Aşa ar ajunge şi oamenii noştri de la Electrolux să câştige cât un vânzător la Kaufland, care de la 1 martie va da 2.000 de lei net. Atunci şi muncitorii noştri de la benzile de montaj, unde e o muncă foarte stresantă, ar câştiga şi ei cât unul de la Kaufland. Acum nu câştigă decât 1.700 de lei. Nu ni se pare o cerinţă, mai ales că Electroluxul a avut un profit de vreo 200 de milioane de euro anul trecut şi nu le-au avut pentru că cei de sus au muncit, ci pentru că muncitorii din fabrici au muncit pentru ei”, a punctat Faur.
Urmează ca în funcţie de numărul de semnături să se decidă următorul pas.
Important este sa arătați conducerii și patronilor ca noi cei mulți nu suntem batjocura lor așa cum cred dânșii.
Chiar dacă se ajunge la demolarea fabricii din temelii tot progres civic și social se numește. Puterea celor mulți mereu va arată încotro se îndreaptă societatea. De zeci de ani aceasta companie tace chitic încercând iată și acum sa închidă Gurile muncitorilor legal organizați într-un sindicat.
Câta josnicie sa caute dreptatea numai de ei știuta in instanță și de câta mârșăvie pot da dovada acești comuniști cheltuind banii munciți cu truda tocmai pentru a astupa vocile celor care muncesc din greu.
Doi lei pe ora li se pare mult? Sper ca aceeași instanța sa dea dublul sumei cerute și nimeni sa nu plece capul in fața acestor bastarzi nesatui de profituri anuale monstruoase.
Rușine acestei tari care a înapoiat fabrica familiei de șacali și investitori suedezi și nu numai.
Nu va lăsați.
MACAR VOI PUTETI PROTESTA. IN REST ORASUL ASTA E ZERO.MA REFER LA ALTE SOCIETATI, FABRICI UNDE NU AI NICI O SANSA SA-TI DESCHIZI GURA.DECAT O VIATA IN GENUNCHI,MAI BINE O MOARTE IN PICIOARE.
Sigur nu vrea sa dea mai multi salar,ca atunci nu ajunge pt.SEFII care stau in scaunele binisor,si altii trag pentru ei,asta este tara noasta,UNII au ,CEILALTI au dar numai uita cati au ceilalti.
De ce va chinuti la Electrolux? Dati- va demisia si mergeti in alta parte, unde este mai bine. Si mergeti pe scaunele alea de sefi, la care vad ca faceti unii referire, fara sa va vedeti lungul nasului.
Da, aveti dreptate. Fiind unul de la TESA va pot spune cu sinceritate maxima: nu exista nici o diferenta.
Aşa e omu’!Vine spăşit că vrea un loc de muncă,îi place,îi convine iar mai pe urmă constată că de fapt patronul îi datorează lui ceva,mai mult decât s-au înţeles la angajare şi ce-ar fi să-l strângă cu uşa să mai sloboadă 2 lei?.Pe de altă parte sindicatul de 2 lei trebuia să se lupte cu pricepere să aibă un contract în care să se stipuleze clar principiile de creştere ale salariilor.Iar ca un corolar rămâne această dilemă a prezenţei noastre în UE în care, Jacques Attali denunţă în cotidianul belgian „o globalizare a pieţelor fără o globalizare a regulilor“ şi inegalităţile aduse de acest proces.Toată lumea are dreptate înafară de nişte papagali de sefi de sindicate care nu ştiu să negocieze nişte drepturi pe care să le pui în contractul colectiv.
Citeste mai mult: adev.ro/po7ct7