IMAGINI RARE. Chipul lui Ceaușescu, pe hotelul Dacia. Defilare de 23 august

Defilare de 23 august. Mai multe imagini rare cu defilare de 23 august, de pe vremea regimului comunist, au fost făcute public astăzi, în ajunul fostei sărbători, de către reprezentații Muzeului Județean. Imaginile sunt din anul 1983 şi prezintă defilarea muncitorilor prin Piaţa Libertăţii. Oamenii purtau o fotografie cu chipul dictatorului Nicolae Ceauşescu, imagine care a fot afişată şi pe hotelul Dacia.

Redăm imaginile, cu descrierea făcută de către reprezentanţii Muzeului Judeţean.

Imagini ale defilărilor din 23 august,  în județele Satu Mare și Maramureș

– Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat în anul 1944, purtând inițial numele de Ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, marcând ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor, dar și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu.
– 23 august a fost Ziua națională a României între anii 1948 – 1989, inițial (sub presiunea prezenței armatei sovietice pe teritoriul României) sărbătorindu-se „ziua eliberării României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”.
– Treptat, în special după ce Nicolae Ceaușescu își consolidase puterea, semnificaţia zilei s-a pierdut, “insurecţia armată antifascistă” devenind “revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, actul istoric de la 23 august fiind prezentat ca o realizare exclusivă a Partidului Comunist Român, iar sărbătoarea din 23 august fiind acaparată în totalitate de comunişti, pentru a marca cu fast “propăşirea comunismului” şi “idealurile muncitoreşti” ale poporului român, dar şi pentru a omagia “conducătorii iubiţi”.
– Data de 23 august a fost ulterior asociată cu Ziua naţională a României comuniste, fiind organizate an de an manifestări sociale de amploare.

Defilare de 23 august

– Actul de la 23 august 1944 a fost însă sărbătorit chiar din anul următor, fapt reflecat în presa vremii, amintind aici ziarul “Democratul”, ce prezenta modul de organizare a sărbătorii: munca câmpului, munca din ateliere, magazine, fabrici şi birouri va fi suspendată. În fiecare sat, alături de steagul României democrate, casele vor fi împodobite cu steagul roşu, simbolul libertăţii. În toate bisericile se va oficia Te-Deum care va fi urmat de manifestaţii populare şi petreceri organizate în comun pentru toate neamurile conlocuitoare”.
– Observăm că acest ”tipar” organizatoric s-a păstrat pe parcursul celor 44 de ani în care s-a sărbătorit 23 august, dar, așa cum se știe, în ”Epoca de Aur” s-a transformat tot mai evident într-o manifestare de proslăvire a partidului unic, dar mai ales a cuplului conducător, Nicolae și Elena Ceaușescu. Din ceremonialul inițial a fost exclusă cu desăvârșire Biserica.
– Trebuie să precizăm că prima aniversare a zilei de 23 august, cea din 1945, a stat sub semnul grevei regale, Regele Mihai şi prim – ministrul Petru Groza boicotându-se reciproc, în condițiile în care Regele ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase, fapt nemaiîntâlnit până atunci în istoria monarhiei române.
– Revenind la perioada comunismului, în fiecare an, ziua de 23 august a fost marcată prin parade fastuoase, demonstraţii ale Armatei, oamenilor muncii, materiale de propagandă, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale. Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate sărbătorii s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, Nicolae Ceauşescu (vezi și Dănuț Pop, Cum sărbătoreau românii 23 august în comunism).

Defilare de 23 august

– Exacerbarea sărbătorii în Epoca de aur s-a manifestat în special prin defilările grandioase ce se organizau anual de către organele de partid și de stat, la care erau obligați să participe militarii, gărzile patriotice, oamenii muncii, scoși din producție, angajații din instituții, artiști, instructori culturali, ansambluri folclorice, detașamentele de elevi PTAP (Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei), studenți, pionieri, şoimii patriei.

– Erau trasate sarcini de partid pentru realizarea unor adevărate regii și scenarii, care alegorice, dansuri tematice, costume, purtate de tineri sau sportivi, coloanele de defilare fiind alcătuite inclusiv din muncitorii întreprinderilor din oraş și angajații din diferite sectoare de activitate, purtând tablouri cu portretele ”conducătorilor iubiți” Nicolae şi Elena Ceauşescu, pancarte cu diferite lozinci, steaguri roşii şi tricolore, eşarfe și flori.
– Lor li se adăugau corurilor reunite ale cadrelor din învăţământ, veteranilor de război, întreprinderilor din oraş, recitalurile grupurilor vocale, soliști de muzică populară.
– Pregătirile pentru defilare începeau cu multe luni înainte, întotdeauna printr-o ședință mare ce avea loc la ”județeana de partid”, unde erau convocați președinții BOB (biroul organizației de bază), responsabilii cu probleme de propagandă, primarii, directori de instituții, ai unităților de învățământ, secretari UTC etc. Apoi aceștia transmiteau în teritoriu ”sarcinile de partid”, având obligația de a organiza în detaliu întreaga defilare. Din data de 1 august începeau repetițiile, astfel încât pasul de defilare să fie cât mai uniform, iar momentul trecerii prin fața tribunei oficiale să fie perfect! Exista o reală competiție între întreprinderile ce defilau, fiecare încercând să se remarce fie prin costumație, fie prin pancartele ce le purtau.

Defilare de 23 august

– În mentalul colectiv seminificația acestor defilări se păstrează și este valorizată în raport cu vârsta și funcția persoanelor implicate. În marea lor majoritate, cei care au participat la defilări, se află azi la vârsta senectuții, deci acei ani sunt priviți cu nostalgia amintirilor tinereții pierdute. Iată câteva mărturii orale: ”era foarte frumos, eram tineri, defilam iar apoi eram liberi și mergeam la bere și mici…”. ”Eram tineri, fără prea multe griji şi încet-încet ne-am obişnuit cu astfel de manifestări propagandistice. La un moment dat, chiar începuse să ne placă. Era o distracţie generală”. În orașul Satu Mare, după defilare, oamenii mergeau la Ștrand, ziua de 23 august transformându-se într-o serbare câmpenească, augmentată cu bere și mici.
– Cei ce dețineau funcții de conducere și responsabilitatea pregătirii oamenilor pentru defilare, aveau mari emoții pentru ca totul să iasă foarte bine! Altfel erau în pericolul de a-și pierde locul de muncă! ”O să me cheme la partid și o să mă de-a afară”!
– În 23 august, orașul Satu Mare, ca de altfel toate localitățile din țară, era în straie de sărbătoare. “Toată lumea trebuia să participe cu trup şi suflet la acest manifestări”, îşi aminteşte un pensionar, fost activist al Partidului Comunist Român. Toate străzile importante din oraş, în special zonele din centru, erau pregătite cu câteva zile înainte: ”spălate, curăţate de gunoaie, se plantau flori proaspete în spaţiile verzi şi se dădeau indicaţii oamenilor din zonă: să arboreze steaguri”.

Defilare de 23 august

În sate era obligatoriu ca oamenii să-și pună steagul Republicii Socialiste România la poartă. Mai sunt și azi sate în județul Satu Mare unde oamenii fac la fel, spunând: ”a fost mai bine atunci! Era ordine, disciplină, toți aveam case și servici! Azi e debandadă!”
– De la repetiţiile obositoare pentru spectacolele mult îndrăgite de Ceauşescu, nimeni nu lipsea. “Nu aveai voie să lipseşti pentru că imediat erai trecut pe lista “neagră”. Nu exista nicio scuză, toată lumea trebuia să fie prezentă. Defilările se pregăteau cu multă vreme înainte, se făceau repetiţii plictisitoare şi, uneori, ajungeam să nu ne mai putem ţine pe picioare din cauza căldurii”.
– La Satu Mare defilarea începea chiar din fața Întreprinderii 23 august, dar coloanele și carele alogorice se încolonau în fața gării, pe o distanță de cca. 1km. Tribuna oficială era amenajată în centrul orașului, în fața hotelului Dacia (simbolul arhitectural al orașului, construit în stil secession între anii 1901 – 1902). Responsabilul cu munca organizatorică întocmea ordinea în care urmau să defileze cei prezenți, iar fiecare secretar de partid din fabrică sau instituție se ocupa de așezarea propriului grup în coloană.
– De la tribuna oficială, la megafon, erau citite numele fabricilor, instituțiilor, ansamblurilor etc. care defilau în dreptul oficialităților, scandând lozinci.
– Fotografiile pe care le prezentăm sunt documente istorice, imagini ale defilările din anii 1983, 1984 (an în care s-a sărbătorit cea de-a 40 aniversare a revoluției antifasciste, fapt reflectat și în textele înscrise pe panourile și pancartele de propagandă ce apar în fotografii).
În tribuna oficială, în centru, se afla tovarășul Ioan Foriș – prim secretar al Comitetului Județean Satu Mare al Partidului Comunist Român, alături de membri ai Comitetului Central al PCR, ”trimiși în teritoriu” de la București, și de numeroși alți activiști de partid ce dețineau diferite funcții la nivel local sau județean.

Defilare de 23 august

– Dintre întreprinderile care au defilat, imaginile surprind:
– Întreprinderea 23 August ( fosta fabrică Princz, numită după 1990 SAMUS, azi Electrolux – celebră nu doar prin aparatele de gătit pe care le produce, ci și prin numeroasele greve organizate recent de către muncitorii nemulțumiți de salarizare și condițiile de muncă!).
– Întreprinderea de vagoane, construcții de mașini și utilaje metalurgice UNIO (cea mai mare întreprindere sătmăreană din anii comunismului, ce avea secții și în jud. Maramureș, la Baia Mare).
-IPL – Întreprinderea de prelucrare a lemnului
-Fabrica de confecții Mondiala
-Întreprinderea Tricotex
-Fabrica Solidaritatea
-IMPP – Întreprinderea de morărit și panificație Satu Mare
-IPSUIC Satu Mare – Întreprinderea de piese de schimb și utilaje pentru industria chimică
-IIL – Întreprinderea de industrializare a laptelui Satu Mare
-Întreprinderea de bere
-IJPIPS (Întreprinderea de Producţie Industrială şi Prestări Servicii)
-Întreprinderea de piele Drum nou Satu Mare
-Întreprinderea Textilă Ardeleana
-Întreprinderea Integrata de in și cânepă Negrești
-Filatura de bumbac din Carei
-Întreprinderea Ardealul din Carei, producea uleiuri comestibile
-Întreprinderea de sticlărie Victoria Muncii din Poiana Codrului.

Defilare de 23 august

LOZINCI inscripționate pe pancarte și panouri de propagandă:
– Trăiască 23 august – ziua eliberării patriei de sub jugul fascist!
– Trăiască 23 august- sărbătoarea națională a poporului român
– Trăiască Partidul Comunist Român în frunte cu secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu!
– Stima noastră și mândria, Ceaușescu – România!
– Să triumfe cauza socialismului, a progresului, independenței și păcii în întreaga lume!
– Poporul, Ceaușescu, România!
– Tot înainte! – deviza pionierilor.

Defilare de 23 august

– Alături de imaginile defilărilor din orașul Satu Mare prezentăm și câteva fotografii de la defilările din Baia Mare, realizate de celebrul artist – fotograf Ioniță G. Andron, în anul 1960.
– Fotografiile defilărilor din anii 1983, 1984 au fost făcute de fostul nostru coleg Mircea Zelea.
– Toate imaginile fac parte din colecțiile Muzeului Județean Satu Mare.
– Cu certitudine există multe persoane care au luat parte la defilările din ziua de 23 august, în anii comunismului, și care vor putea întregi tabloul sărbătorii cu alte informații sau fotografii.
Articol realizat de dr. Daniela Bălu și Diana Kinces, prezentat în cadrul conferinței cu tema ”Actul de la 23 august. Mit și adevăr”, organizată de Academia Română, Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului și Muzeul Maramureșan.