INTERVIU. Un expert în fonduri europene, candidat la Primăria Tăşnad. Toga Ștefan: Oraşul nu a profitat deloc, oamenii merită mai mult!

Expertul în fonduri europene Toga Ştefan, cel care, prin GAL-ul pe care îl conduce, a implementat proiecte europene în valoare de milioane de euro, candidează la Primăria Tăşnad. Într-un interviu, el arată că oraşul a stagnat în ultimii ani, şi vine cu soluţii concrete pentru dezvoltarea oraşului care a rămas în urmă faţă de alte oraşe.

Reporter: Ce te-a determinat să candidezi pentru funcția de primar al orașului Tășnad?

Ştefan Toga: Mulți dintre prietenii și cunoștințele mele din Tășnad, și nu numai, m-au întrebat în primăvara acestui an, având în vedere proiectele pe care le-am demarat și le-am implementat începând din 1997 și până în prezent, dacă aș fi dispus să candidez la funcția de primar al orașului Tășnad.

Pentru mine, slujba de primar nu este doar un loc de muncă sau doar o funcție, ci mai degrabă este un serviciu în favoarea comunității. Primarul trebuie să servească cetățenii orașului! La fel cum Primăria nu este a primarului, nu este casa lui ci este a cetățenilor orașului.

R: Răspunsul tău a fost un DA hotărât?

Ş.T: Nu, desigur că nu! Mi-a fost greu să răspund imediat, deoarece a trebuit să mă gândesc cum pot să duc la bun sfârșit proiectele actuale. Dar, sunt legat de acest oraș, atât sentimental, cât și profesional. Am petrecut o perioadă extrem de productivă, cu rezultate foarte bune în Tășnad. Mă doare sufletul că orașul acum stagnează. Trebuie să subliniez un fapt important aici, și anume faptul că eu vin din rândul societății civile. Mă consider un profesionist în dezvoltarea comunitară și dezvoltarea rurală. Cele două domenii sunt strâns legate și, prin experiența mea profesională din ultimii ani, consider că pot ajuta orașul Tășnad foarte mult. Am început studiile universitare la Timișoara ca inginer mecanic, dar apoi mi-am dat seama că nu vreau să locuiesc într-un oraș mare. Iar marile fabrici sunt în orașele mari… Așa că am devenit psihopedagog. Apoi, în pregătirea mea postuniversitară, am obținut o diplomă de management de proiect la nivel universitar, atât pentru proiecte finanțate din fonduri naționale cât și pentru cele internaționale.

R: Cariera ta este strâns legată de Tășnad?

Ş.T: În totalitate! Am ales să mă ocup cu implementarea proiectelor comunitare, încă de pe vremea fondurilor de preaderare. Am accesat fonduri europene pentru Tășnad, încă de la mijlocul anilor `90.

Am înființat, alături de alte persoane, Asociația Civilă pentru Dezvoltarea Comunitară Tășnad, care a funcționatcu finanțare din Fondul de preaderare. În acest context, a fost înființat primul program Telecentru din România, la Tășnad. Era un spațiu cu calculatoare conectate la internet. Pe atunci, nimeni din oraș nu avea acces la internet acasă, ca utilizator privat. Amintiți-vă, vorbim de anii 1997-98. Am dorit ca locuitorii din Tășnad să se alăture serviciului multimedia World Wide Web, pentru a obține informații. Să le deschidă porțile lumii. A face parte dintr-un schimb global de informații – pe care oricine îl poate folosi pentru a se dezvolta, atât pe plan personal, cât și pentru dezvoltarea comunității în care trăiam, reprezintă un pas existențial pentru prosperitate.

Și nu m-am oprit doar la atât. În orașul Tășnad au apărut Grupul de Teatru Teletinik și echipa de fotbal pentru copii și tineret Telejuniors. Totodată, și Biroul de Consiliere pentru Cetățeni (BCC) s-a născut printr-un proiect național și am furnizat antreprenorilor o mulțime de informații prin intermediul Centrului de Dezvoltare pentru IMM-uri. Am organizat traininguri în domeniul dezvoltării comunitare și al proiectelor. Am organizat anual întâlnirea repatriaţilor, eveniment care a creat o ocazie pentru cei originari din Tășnad să se întâlnească, să își revadă rudele, să își redescopere rădăcinile. Întâlnireaa fost un eveniment cultural de mai multe zile, cu spectacole, competiții sportive, mese rotunde, în care schimbul de experiențe a fost, de asemenea, un factor central. Nu în ultimul rând, în cadrul acestui amplu eveniment am organizat primul concurs microregional de gătit la ceaun, competiție care a devenit de-a lungul timpului un eveniment foarte popular în Tășnad.

R: Ce te-a motivat să depui o muncă titanică în dezvoltarea comunității din Tășnad?

Ş.T: În Tășnad a existat un dezavantaj pe care l-am simțit pe propria piele. Nu existau activităţi de petrecere a timpului liber, organizate pentru copii. De aici a venit ideea echipei de fotbal și a cercului de teatru. Am vrut să umplem un gol care exista în oraș. Scopul nostru a fost să deschidem orizonturile tășnădenilor. Activitățile au fost pentru întregul oraș, nu doar pentru un anumit grup. Nu am lucrat singur, am format o echipă și lucram în echipă! Eram o mână de oameni care erau hotărâți și dispuși să lucreze pentru comunitate. În plus, am făcut totul gratuit și voluntar! Nimeni nu a cerut și nu a primit bani! De multe ori a trebuit să luăm împrumuturi în nume propriu pentru a putea finanța activitățile. Acum aș face o mulțime de lucruri diferit, dar atunci aşa mi s-a părut normal.

R:Din păcate nu au mai rămas multe din acele proiecte. De ce s-au blocat, de ce te-ai îndepărtat de Tăşnad?

Ş.T: Nu m-am îndepărtat niciodată cu adevărat de Tășnad, doar după un timp am ales o altă cale și sfera mea de activitate s-a modificat de la dezvoltarea comunitară la dezvoltarea rurală. Datorită rezultatelor obținute în proiectele de dezvoltare comunitară, mai întâi am lucrat ca și consilier local în perioada 2000-2004, apoi ca și consilier județean în perioada 2004-2008, consilier parlamentar timp de opt ani, apoi am fost coordonatorul biroului de proiecte a Primăriei orașului Tășnad între anii 2008-2011. După un timp, însă, am simțit din ce în ce mai mult nevoia că trebuie să caut noi moduri, instrumente noi, soluții noi pentru mine, deoarece începeam să mă plafonez în rutina mea zilnică. Aveam nevoie de un nou început. Și acest nou început a reprezentat munca mea timp de 8 ani ca manager la GAL. Aceeași abordare a continuat, doar instrumentele și metodele s-au schimbat. A început munca nu doar pentru un oraș, ci pentru un întreg teritoriu format din 21 de localități. Reușita proiectelor mele m-au dezvoltat foarte mult în acești ani. Atât profesional, cât și uman.

R: Pentru cei care nu ar ști ce este un GAL,  ne prezinți o imagine a activității de zi cu zi?

Ş.T: Acesta este un grup de acțiune de dezvoltare micro-regională (Grup de Acțiune Locală Sud-Vest Satu Mare), al cărui obiectiv este de a sprijini administrațiile locale, întreprinderile care își desfășoară activitatea în această zonă și organizațiile neguvernamentale. Acest Grup de Acțiune Locală implementează programul LEADER al Uniunii Europene. Sunt foarte mândru că în județul Satu Mare noi am fost primii care am promovat acest program comunitar. De-a lungul a opt ani, am reușit să atragem peste 8 milioane de euro fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea regiunii – altfel spus, activitatea mea a însemnat sprijinirea/derularea de proiecte de dezvoltare comunitară, economică și rurală.

R: Care sunt acele lucruri esenţiale de care ai nevoie pentru a fi un bun specialist în proiecte?

Ş.T: În opinia mea, ai nevoie de informații, competență și echipă. Fără informații nu poți începe, nu poți merge înainte. Fără competență, nu poți pune în practică proiectele. Și nu poți ajunge departe dacă ești singur, fără munca în echipă.

R: Revenind la Tășnad, cum a evoluat orașul în ultimii 8 ani ?

Ş.T: Ca să spun totul, afirm că orașul a stagnat – în toate sensurile! Dacă comparăm ultimii 4-8 ani cu celelalte orașe mici și sate mai mari ale județului, putem vedea că Livada sau Ardud au câștigat proiecte de peste 10 milioane de euro. În timp ce Tășnadul nu a depus mai nimic! Acest lucru, pe de o parte este foarte trist, pe de altă parte, este de neînțeles! Trebuie să spun că în prezent suntem într-o perioadă de tranziție între perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027. Aceasta este cea mai dificilă perioadă, deoarece din programarea anterioară nu mai sunt bani și din programarea viitoare încă nu sunt fonduri. Însă între 2016 și 2019, când sacul cu bani era plin, fie că era vorba despre Programul Operațional Regional, programe sociale sau transfrontaliere, Tășnadul nu a profitat deloc!

De exemplu, una dintre cele mai mari probleme din oraș, este cea a romilor. În perioada anterioară, au fost mulți bani disponibili pentru proiecte sociale și dezvoltarea infrastructurii sociale – dar nimeni nu a profitat de ocazie! Este trist! În cei trei ani în care am condus biroul de proiecte a Primăriei, am scris șase proiecte, dintre care doar unul a fost implementat după ce am plecat –  drumul vicinal spre Marghita a fost finalizat și prin acest proiect patru străzi din Tășnad au fost reabiltate.

Așadar, putem spune că Tășnadul a ratat două perioade de programare în ceea ce privește fondurile europene nerambursabile (2007-2013 și 2014-2020). Opinia mea este că în ziua de azi, cine nu foloseşte fondurile europene nu poate prospera. În concluzie: tăşnădenii merită mai mult!

R: Ce crezi că e de făcut pentru a dezvolta orașul?

Ş.T: Totul începe cu viziunea! Dacă conducerea orașului are o viziune, atunci oamenii știu direcția, ei știu ce vrei să obții. Al doilea pas este o strategie de dezvoltare bine pusă la punct, cu descrieri clare, precise și calcule financiare. Este foarte important să știi cât costă. După ce ai toate acestea, şi toată lumea „trage la aceeași căruță”, atunci te apuci să găseşti resursele financiare necesare. Este important ca Primăria să își asume responsabilități. Atitudini de genul ”Nu e treaba mea!” nu duc nicăieri.

Permiteți-mi să vă dau un exemplu. Ar fi fost necesară izolarea termică a blocurilor din Tăşnad, prin care tot oraşul ar fi căpătat o altă faţă. Pentru realizarea acestuia era nevoie de înfiinţarea asociaţiilor de locatari. Da, „Nu e treaba Primăriei” să înfiinţeze aceste asociaţii, dar putea sprijini locuitorii, informându-i corect despre posibilităţi. Mulți candidați la funcția de primar fac greșeala de a promite locuri de muncă. În opinia mea, un primar nu poate să creeze locuri de muncă. Însă, el poate iniția un proces de dezvoltare care va implica venirea de noi investitori. Pentru că crearea de noi locuri de muncă este întotdeauna rezultatul dezvoltării.

R: Se poate face campanie fără să faci promisiuni?

Ş.T: Nu voi face promisiuni negândite. Un lucru pot promite cu sufletul împăcat: voi continua munca pe care am făcut-o şi până acum. Identificarea soluţiilor optime pentru rezolvarea problemelor, atragerea de fonduri pentru dezvoltarea oraşului şi a comunităţii. O importantă realizare pentru un primar este să scoată localitatea din stagnare, făcând-o dinamică şi activă. Astfel se vor mobiliza şi locuitorii. Primarul şi Consiliul local va trebui să sprijine iniţiativele locale, pentru că acestea vor constitui motorul dezvoltării. Este cel mai simplu să ridicăm din umeri: nu e treaba noastră! Intermedierea între diferitele cercuri de interese este sarcina primarului. Am amintit necesitatea existenţei unei Strategii de dezvoltare. Realizarea acesteia trebuie să fie participativă, adică cu implicarea cetăţenilor din diferite domenii de activitate: agricultură, afaceri, turism, educaţie, sănătate, etc. Trebuie să fie întrebaţi cu ce probleme se confruntă, care sunt nevoile lor şi care ar fi direcţia în care ar dori să se dezvolte?

R: Nu e secret că în Tăşnad luptele politice sunt destul de dure. Crezi că poți asigura un consens?

Ş.T: Acest lucru l-am făcut şi în anii anteriori şi îl voi face și în continuare, cu toată experienţa acumulată în lungul anilor. Strategiile, proiectele făcute de mine s-au bazat pe interese comune. Sunt mândru că în timpul mandatului meu de consilier local la Tăşnad, am dezvoltat un sistem transparent care se aplică și acum privind finanțarea ONG-urilor pentru evenimente culturale și sportive. Transparenţa este foarte importantă, dacă vrei să ajungi la consens. Problema la noi, este că cel care conduce vrea să își aloce succesul doar pentru el şi unele grupuri. Unii aleși locali își cheltuie cea mai mare parte din energie trăgându-i pe alții înapoi, în loc să facă ceva în folosul comunităţii.Toate partidele au în componenţa lor și oameni înţelepţi, care trebuie să înțeleagă că, dacă se obține ceva în beneficiul comunității, este un succes comun! Desigur, există și priorități politice, dar când vine vorba de comunitate, trebuie găsit un consens. Căruța trebuie trasă într-o singură direcție.

R: În aceste condiţii nu este riscant să intri într-o asemenea competiție politică?

Ş.T: Un lucru vreau să îl înțeleagă toată lumea: spre deosebire de alții, pentru mine nu este vital să devin  primar. Nu vreau să fiu primar ca să trăiesc bine timp de patru ani! Îmi este foarte bine acum, atât personal, cât și profesional. Nu m-am autopropus candidat, am fost propus pentru ceea ce am realizat în ultimele două decenii. Și vreau să continui ceea ce am început atunci în domeniul dezvoltării comunității. Vreau să-mi valorific experiența în beneficiul comunității. Sunt o persoană care se simte bine când și cei din jurul meu se simt bine. Pot prospera când comunitatea prosperă! Trebuie să începem să muncim – dacă există dezvoltare, există dinamism, atunci comunitatea poate să decidă dacă merge într-o direcție bună sau era mai bine starea de stagnare. Pentru că o comunitate se dezvoltă doar într-un oraș în dezvoltare!

Reporter: Kocsis Zoltan