Cea mai mare serbare câmpenească din județul Satu Mare, Sâmbra Oilor, a început. Deschiderea oficială a avut loc duminică, 7 mai, la ora 12.00, și se desfășoară pe dealul de la Huta Certeze şi Moişeni. Cu toate că vremea nu este prielnică, evenimentul se bucură de o prezență numeroasă.
Pe drumul şerpuitor care uneşte Ţara Oaşului de Maramureş, chiar pe hotarul dintre cele două judeţe, Pasul Huta a devenit și în acest an gazda uneia dintre cele mai străvechi datini din ţară. Această nouă ediție a Festivalului „Sâmbra Oilor” le-a pregătit tuturor celor care în cursul zilei de astăzi, duminică, 7 mai, vor lua la pas dealul de la Huta Certeze un program diversificat, cu muzică tradițională și artiști excepționali.
La eveniment sunt prezenți cei mai importanți politicieni din județul Satu Mare, dar și reprezentanți ai Guvernului, iar aici îl amintim pe ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
Sunt prezenți la eveniment și asociații naționale de folclor din 16 țări, o premieră pentru județul Satu Mare: România, Cipru, Italia, Israel, Lituania, Polonia, Spania, Turcia, Vietnam, Franța, Emiratele Arabe-Dubai, Croația, Slovacia, Serbia, Bulgaria și Maroc.
După deschiderea oficială a urmat cel mai important act din întregul ceremonial al sâmbrei: măsuratul laptelui.
Ploaia a creat mici probleme, oamenii preferând să se adăpostească, însă nu a stricat sărbătoarea.
Despre Sâmbra Oilor
„Sâmbra oilor” este un obicei străvechi din “Ţara Oaşului”, judeţul Satu Mare. În Ţara Oaşului autorităţile comuniste nu au reuşit să naţionalizeze proprietăţile oşenilor, astfel încât aceştia au continuat să lucreze pământurile lor şi păstrează cu încăpăţânare tradiţiile lor.
Sâmbra oilor, este sărbătorită prin muzică şi dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea şi numărarea oilor ca şi măsurarea laptelui de către ciobanii care pornesc cu turmele spre pajiştile din munţi.
Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.
La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvantate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate. Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.
