Emoționant! Povestea unui tânăr născut în județul Satu Mare și adoptat în Italia este spusă chiar de mama adoptivă, într-o carte intitulată „In un giorno bellissimo” (Într-o zi foarte frumoasă), titrează rotalionul.com. Cartea, așa cum mărturisește autoarea, este rezultatul unui proces lung de reflecție și curaj de a privi din nou în trecut.
Italianca Anna Pampaloni își deschide sufletul și împărtășește cu lumea întreagă povestea adoptării fiului său din România. După 25 de ani de la acele momente pline de provocări, Iosif, născut în județul Satu Mare și adoptat de Anna, trăiește la periferia orașului Florența, în casa care i-a devenit cămin imediat după sosirea în Italia. Anna și soțul ei, Saverio, căsătoriți din 1992, au aflat după câțiva ani că nu vor putea avea copii biologici, o veste care i-a îndreptat spre calea adopției. A urmat un proces de verificare a idoneității lor ca părinți adoptivi, un parcurs plin de întâlniri cu psihologi și asistenți sociali, care mai târziu le-a întărit convingerea și dorința de a deveni părinți.
Povestea unei adopții
Drumul spre a-și scrie povestea ca mamă adoptivă a fost, însă, unul anevoios. Femeia a descris experiența „devastatoare” în România pe care a avut-o la începutul anilor ’90, unde a spus că a văzut sărăcie și copii abandonați. În aprilie 1998, li s-a oferit șansa de a-l adopta pe Iosif, un băiețel de aproape 5 ani, dintr-un orfelinat de la Satu Mare. Nu un copil foarte mic, deci, dar unul cu deja un bagaj propriu de experiențe și, prin urmare, de traume. Întâlnirea cu Iosif, un băiețel blond cu ochi albaștri, a fost un moment de cotitură, marcând începutul unui nou capitol în viața familiei de italieni.
Anna descrie cu sinceritate luptele interioare, greșelile, îndoielile și momentele de bucurie care au urmat, subliniind că nu există părinți sau copii perfecți, dar că iubirea și perseverența pot construi punți peste trecut și prezent. Anna rememorează cu emoție și dificultățile inițiale de acceptare, dar și modul în care Iosif, de-a lungul anilor, a crescut și a devenit un tânăr inteligent și sensibil, mărturisind forța incredibilă a legăturii formate între ei.
Momentul despărțirii de Saverio, soțul Annei și tatăl adoptiv al lui Iosif, răpus de cancer, a adus cu el noi provocări și dureri. Însă, în ciuda acestor greutăți, Anna și Iosif au continuat să meargă înainte, păstrând vie memoria lui Saverio și învățând să trăiască cu absența lui.
Anna Pampaloni își deschide inima și împărtășește cu lumea lecțiile învățate, sperând că povestea ei va inspira și va oferi suport altor familii care trec prin procesul adopției:
„Am scris această poveste, totul adevărat, fără invenții de efect”, concluzionează Anna, „pentru că voiam să mărturisesc efortul pe care îl presupune adoptarea unui copil. Și aceasta este o poveste de efort și de succes. Pentru că nu întotdeauna adopțiile se termină rău. Este greu să iei cu tine un copil care nu te cunoaște, nu știe cine ești, nu vorbește limba ta și este catapultat într-o lume pe care nu o cunoaște, smuls din orfelinatul care era singura realitate pe care o știa. Și am înțeles că trebuie să te pui de partea copilului. Întotdeauna. Și așa Iosif a devenit capodopera mea. Imperfect, și eu mama lui. Imperfectă”.
Cartea Annei Pampaloni, intitulată „In un giorno bellissimo” (editura Mauro Pagliai, 96 de pagini, preț 8 euro), va fi prezentată marți, 5 martie, la ora 18.00, la cafeneaua literară „Il Conventino ”din Florența.
FOTO: Anna și Iosif, alături de Valeria, iubita tânărului
Sursa: rotalianul.com
Tot respectul pentru acești oameni care au reușit să extragă puițin dintre copiii orfani sau abandonați de prin orfelinate și le-au oferit șansa de a trăi o viață normală. Știu de un copil tot așa dat spre adopție în Spania și care trăiește mult mai bine decât noi acum aici în Mallorca. Și uite că în loc să îngroașă rândul asistaților sociali cu puțină șansă și ajutor a făcut școală, a făcut facultate (ca să vezi psihologie și este asistent social acolo) și se implică în ajutorarea celor care au nevoie de așa ceva. Deci se poate. Dacă rămânea aici pe șirul vestit al țiganilor din Vetiș ne cam dăm seama ce viitor putea avea. Și ca să nu zică careva dăștept că mint uite dovada. Este Márkó din Vetiș pe care nimeni din familie nu dădea doi parai, asta la mijlocul anilor 90 și uite ce s-a realizat. Cum a fost extras complet din anturajul toxic, a scăpat de sistemul nostru minunat care numai distruge sau te trage înapoi nu a avut probleme și asta chiar într-o țară foarte străină. Și mai știu exemple de astea. https://www.facebook.com/marc.mutquintana