Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping forma actuală a proiectului noii Legi a salarizării și cer retragerea acestuia, acuzând că măsurile propuse ar adânci inechitățile din sistemul public. Sindicaliștii critică, printre altele, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, plafonarea sporurilor și modul în care a fost realizată consultarea cu partenerii sociali.
Reprezentanții Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și BNS susțin că actuala variantă a legii riscă să creeze noi categorii de angajați dezavantajați în sănătate, educație, administrație publică, asistență socială, cultură și alte sectoare bugetare. Confederațiile solicită reluarea procesului de elaborare și negocierea unei noi formule de salarizare.
Redăm comunicatul de presă transmis de cele cinci confederații sindicale:
În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale.
Una dintre cele mai grave probleme este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Am solicitat ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților.
Plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate anula drepturi salariale recunoscute de lege. Spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, de exemplu, riscă să nu poată acorda sporuri peste acest plafon, chiar dacă personalul are dreptul la un nivel superior potrivit Anexei II. Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic.
Respingem și modul de elaborare a proiectului. Dialogul social nu înseamnă transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații. O lege care afectează peste un milion
de salariați din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani și decenii. Consultarea formală nu este dialog social!
-
În sănătate, deficitul de personal, condițiile dificile și responsabilitatea muncii cer o salarizare corectă și predictibilă. Protestele salariaților au avut motive reale și exprimă nemulțumiri acumulate.
-
În educație, situația este cu atât mai gravă cu cât acest sector a avut cel mai mult de suferit în ultimul an. După greva generală din 2023 și angajamentele asumate atunci, inclusiv prin acte normative, personalului din învățământ i se ignoră acum drepturile și așteptările legitime. Repoziționarea corectă a grilelor pentru cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic trebuie respectată, nu abandonată.
-
În asistența socială, solicitările sectorului au rămas în mare parte fără răspuns, iar reducerea valorii de referință poate agrava problemele existente, inclusiv salariile insuficiente și deficitul de personal.
-
În cultură, proiectul menține o poziționare salarială profund dezechilibrată: sunt favorizate funcțiile de conducere, în timp ce munca specialiștilor rămâne insuficient recunoscută. Diferențele față de alte familii ocupaționale transmit mesajul că munca din cultură valorează mai puțin.
-
În administrația publică, creșterile prezentate pentru anumite categorii nu reprezintă o majorare generală, ci sunt legate de noile trepte pentru funcția de consilier superior și pot fi accesate doar de o parte dintre salariați.
-
În sectorul sanitar-veterinar, educație, justiție și celelalte familii ocupaționale, grilele trebuie analizate în raport cu pregătirea, responsabilitatea, complexitatea și condițiile de muncă. Nicio categorie nu trebuie sacrificată pentru a crea aparența unei reforme.
În forma actuală, unele categorii primesc corecții, altele sunt menținute, iar altele pierd prin reducerea valorii de referință. În anumite sectoare se creează avantaje pentru funcții sau trepte accesibile unui număr limitat de persoane. Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie.
Salariații nu au nevoie de spectacol politic sau de folosirea subiectului pentru alimentarea anxietății publice. Au nevoie de o lege corectă. Partidele parlamentare trebuie să înțeleagă că această lege nu este despre un jalon, o bifă administrativă sau o sumă de bani, ci despre oamenii care țin în funcțiune spitale, școli, servicii sociale, instituții de cultură, administrații publice, servicii sanitar-veterinare, sistemul judiciar și celelalte servicii publice.
Un Guvern demis nu poate decide viitorul salarizării prin negocieri purtate în afara mandatului
Considerăm profund problematic faptul că un Guvern demis, lipsit de legitimitatea politică deplină pentru asumarea unor decizii cu efecte majore pe termen lung, continuă să promoveze și să negocieze o reformă structurală a salarizării. Nu poate fi acceptabil ca un Guvern aflat într-o astfel de situație să stabilească, să negocieze și să angajeze România în privința unei politici publice care afectează peste un milion de salariați, fără un mandat politic deplin și fără un dialog social real. Considerăm că această conduită ridică
serioase probleme de natură constituțională și democratică și solicităm clarificarea publică a mandatului în baza căruia sunt purtate aceste negocieri.
Nu acceptăm ca PNRR să devină pretextul pentru o nouă lege nedreaptă
Cele cinci confederații sindicale consideră că actuala variantă nu mai poate constitui baza unei reforme credibile, echitabile și acceptate de partenerii sociali. Cerem retragerea actualului proiect și reluarea reformei de la zero.
Solicităm:
-
Retragerea actualului proiect al Legii salarizării.
-
Reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
-
Un mecanism real și transparent de dialog social, cu participarea efectivă a organizațiilor sindicale la elaborarea grilelor și principiilor salariale.
-
Stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie și actualizarea anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii.
-
Eliminarea mecanismelor care permit plafonarea arbitrară a drepturilor salariale recunoscute prin lege.
-
Eliminarea discriminărilor dintre familiile ocupaționale și stabilirea unor coeficienți care să reflecte pregătirea profesională, responsabilitatea, complexitatea și condițiile de muncă.
-
Analizarea tuturor anexelor și grilelor împreună cu federațiile sindicale reprezentative din fiecare sector.
-
Garantarea faptului că nicio categorie nu pierde putere de cumpărare și nu sunt accentuate discrepanțele salariale existente.
O lege a salarizării trebuie să fie predictibilă, echitabilă, sustenabilă și negociată, nu impusă sub presiunea timpului.
România nu are nevoie de încă o lege care să mute inechitățile dintr-un loc în altul.
Are nevoie de o reformă care să pună munca și oamenii în centrul politicii salariale.
Cele cinci confederații sindicale nu vor gira o lege care adâncește discrepanțele, ignoră realitatea din sectoarele publice și transformă dialogul social într-o simplă formalitate.
Nu acceptăm o salarizare construită pe improvizație.
Nu acceptăm sacrificarea salariaților pentru o bifă administrativă.
Nu acceptăm o reformă făcută fără oameni și împotriva oamenilor.
Legea salarizării trebuie retrasă.
Procesul trebuie reluat. Iar de această dată, trebuie făcut corect.
