Siegfried Mureșan depune astăzi în Parlament programul de guvernare cu care își propune să obțină votul aleșilor pentru cabinetul său de miniștri. Documentul, obținut de Digi24, cuprinde 28 de puncte și preia, în bună măsură, obiectivele asumate anterior de Guvernul Bolojan.
Una dintre ideile centrale ale programului este reducerea aparatului de stat. Mureșan propune scăderea numărului de parlamentari cu 13%, pe baza datelor recensământului din 2021, păstrând însă sistemul electoral actual, precum și limitarea la maximum trei secretari de stat pe minister. Totodată, este avută în vedere comasarea agențiilor și instituțiilor centrale ale căror atribuții se suprapun, pentru a reduce birocrația și dublarea proceselor administrative.
Un capitol important vizează companiile de stat. Programul prevede ca, în termen de 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale să fie încadrată, printr-o decizie motivată și publică, într-unul din cinci regimuri posibile: listare la bursă prin ofertă publică inițială sau secundară, cu tranșă dedicată investitorilor de retail, privatizare sau concesionare, funcționare ca monopol natural cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni, sau închidere ordonată. Orice întârziere în luarea deciziei urmează să fie raportată public, împreună cu motivul amânării.
La capitolul piața muncii, programul își propune să elimine pensionarea anticipată în sistemele unde aceasta se aplică prea des și să interzică, prin deblocarea unui proiect de lege deja adoptat de Senat, cumulul pensiei cu salariul la stat. În același timp, sunt anunțate măsuri pentru tinerii care intră mai devreme pe piața muncii, printre care sprijin pentru chirie pentru studenții angajați.
În ceea ce privește fiscalitatea, Mureșan promite că nu vor fi introduse impozite noi în 2027 și 2028, iar cota unică va fi menținută. Este prevăzută eliminarea, fără amânare, a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, precum și scăderea TVA la 19%, dar abia „de îndată ce România își va permite acest lucru”. Programul mai vorbește despre un ANAF care să controleze pe bază de risc, nu la întâmplare, și despre stingerea arieratelor bugetare către contribuabili prin compensare directă cu obligațiile fiscale ale firmelor față de bugetul central.
Un alt angajament este adoptarea, până la 31 octombrie 2026, a noii legi a salarizării unice, menită să corecteze inechitățile din sectorul public fără diminuări de venituri și fără procese noi în instanțe.
În sănătate, programul propune trecerea de la finanțarea pe instituții la una bazată pe servicii și pe performanță: spitalele ar urma să fie plătite în funcție de pachetul de servicii oferite și de complexitatea cazurilor, iar medicii ar fi remunerați în funcție de performanță, cu șefi de secție numiți de manageri pe bază de contracte de performanță, nu de universități.
Nu în ultimul rând, programul anunță finalizarea reformei pensiilor speciale pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, prin recalcularea cuantumului în funcție de contribuție și vechime, cu perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de pensionare.
