Kereskényi Gábor, despre reorganizarea administrativă: „Vreau să văd politicianul care va susține desființarea județului Satu Mare”

Primarul municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, a spus miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că nu poate susține o reorganizare administrativă făcută „din pix, din birouri din București”, și a lansat o provocare politicienilor din județ. „Vreau să văd care este politicianul din Satu Mare care va susține desființarea județului Satu Mare”, a declarat edilul.

Primarul a spus că a susținut întotdeauna reducerea birocrației, creșterea eficienței administrațiilor locale și îmbunătățirea serviciilor publice, dar nu poate susține „o reorganizare arbitrară, făcută peste capul acelor oameni care trăiesc în anumite comunități”. Organizarea administrativă actuală se bazează pe legea din 1968, care, în opinia lui, „cât de cât a rezistat timpului”.

Kereskényi consideră că România are „prea multă birocrație, prea multe structuri administrative și prea mulți oameni care decid, dar prea puțini care răspund concret pentru rezultate”. Totodată, spune edilul, problemele oamenilor trebuie rezolvate la nivelul cel mai apropiat de ei.

Primarul municipiului Satu Mare a criticat, de asemenea, felul în care e prezentată reforma. „Nimic nu este bătut în cuie”, a spus el, amintind că discuția a început cu desființarea sau reorganizarea comunelor sub 1.500 de locuitori, apoi a ajuns la 3.000 de locuitori. În opinia lui, comasarea comunelor nu este cea mai mare problemă a României, iar reorganizarea ar trebui începută cu administrația centrală, unde există „foarte multe instituții cu sinecuri” și „companii de stat cu o grămadă de angajați cu salarii de mii și mii de euro”. O reformă, a spus el, trebuie să fie „un proiect serios” și nu „o discuție care vine cu noi și noi variante”.

Declarația primarului Kereskényi Gábor:

,,Vreau să vă spun că noi, UDMR-ul, și eu personal, am susținut întotdeauna reducerea birocrației, creșterea eficienței administrațiilor locale, îmbunătățirea serviciilor publice către cetățeni, dar nu putem susține o reorgranizare arbitrară, o reorgranizare care este făcută din pix din birouri din București și peste capul acelor oameni care trăiesc în anumite comunități. Organizarea administrativă a României la ora actuală este după legea din 1968, o organizare care cât de cât a rezistat timpului, cu defectele sale. Noi avem prea multă birocrație, prea multe structuri administrative și prea mulți oameni care decid, dar prea puțini care răspund concret pentru rezultate.

Pe de altă parte, probleme oamenilor trebuie rezolvate la un nivel cel mai apropiat de ei. Am tot văzut diferite variante, că nimic nu este bătut în cuie, prima dată a fost o variantă care ar viza desființarea sau reorganizarea comunelor sub 1.500 de locuitori, după aceea a apărut un număr mai mare, 3.000, sunt voci care susțin 5.000 și așa mai departe. Dar asta nu e cea mai mare problemă din România, deși dacă vorbim de reorganizare, ea ar trebui începută în ceea ce privește administrația centrală. Sunt foarte multe instituții cu sinecuri, companii de stat unde sunt o grămadă de angajați cu salarii de mii și mii de euro.

Revenind la reorganizare, o asemenea reformă trebuie să fie un proiect serios și nu o discuție care vine cu noi și noi variante. Dar eu vreau să vadă care este politicianul din Satu Mare care va susține desființarea județului Satu Mare. Indiferent de culoarea politică, cred că atâta discernământ are fiecare. Noi, sătmărenii, tot timpul am fost perdanții unei astfel de reorganizări. Aceste pseudoreforme nu cred că ar avea un efect benefic”.

Planul care ar schimba harta României

Discuția despre reorganizarea administrativă a revenit în prim-plan în această săptămână. Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a declarat pentru G4Media că reorganizarea nu se va opri la comune și va viza și județele. Ca punct de plecare, a indicat modelul celor 15 Curți de Apel, precizând că nu s-a stabilit un număr final de județe și că sunt luate în calcul variante între 12 și 22. Potrivit Adevărul, în acest scenariu Satu Mare ar putea fi comasat cu județele vecine, Bihorul urmând să fie centrul unei regiuni care ar include și Satu Mare.

Pentru comune, grupul de lucru analizează trei praguri de populație: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori. Potrivit aceleiași surse, la un prag de 5.000 de locuitori ar intra în proces aproximativ 2.500 de comune, iar la unul de 3.000 de locuitori circa 1.600. Benea a precizat că includerea unei comune în proces nu înseamnă neapărat dispariția localității, ci integrarea ei într-o structură administrativă mai mare.

CITEȘTE ȘI: