Educația, la pământ. Salariile au fost mărite, rezultatele se lasă așteptate

România a înregistrat următoarele evoluții, privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

• a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
• pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
• educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
• tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
• rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
• cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020).

,,În 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor cu educația (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creșterile salariale sau plățile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB)”, se arată în raportul Comisiei Europene.

La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea țintelor pentru 2020. Totuși, persistă unele discrepanțele între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.