Dosar DIICOT la Satu Mare: grupare acuzată că ar fi fraudat peste 5 milioane de lei prin POS-uri și carduri compromise

O grupare cu ramificații internaționale este acuzată de DIICOT Satu Mare că ar fi folosit datele unor carduri bancare compromise și terminale POS pentru tranzacții frauduloase de peste 5,4 milioane de lei. Unul dintre bărbații trimiși în judecată este acuzat de constituire de grup infracțional organizat, fraude informatice, operațiuni financiare frauduloase, spălare de bani și falsuri, într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare.

Potrivit rechizitoriului, gruparea ar fi fost constituită în a doua jumătate a anului 2024, pe raza județului Satu Mare, și ar fi funcționat până în cursul lunii mai 2025. Procurorii susțin că membrii acesteia acționau coordonat pentru a obține terminale POS, a introduce în acestea datele unor carduri bancare compromise și a retrage ulterior sumele de bani rezultate din tranzacții.

Anchetatorii descriu o schemă complexă, în care ar fi fost implicate societăți comerciale, documente false și persoane folosite pentru retrageri de numerar. Scopul ar fi fost inducerea în eroare a unor unități bancare și ascunderea originii banilor obținuți fraudulos.

Cum ar fi funcționat mecanismul

Conform documentului instanței, bărbatul vizat în dosar ar fi acționat împreună cu alți membri ai grupării pentru deținerea și folosirea datelor unor carduri compromise, aparținând unor cetățeni străini. Datele ar fi fost introduse în terminale POS deținute de mai multe firme, iar tranzacțiile ar fi fost prezentate ca operațiuni comerciale.

Procurorii susțin că au fost folosite 18 terminale POS și că au fost identificate 571 de carduri compromise. Prin intermediul acestor dispozitive, sistemele informatice ale mai multor bănci ar fi fost accesate ilegal de cel puțin 1.192 de ori. Valoarea totală a tranzacțiilor frauduloase reușite este estimată la 5.499.615 lei.

Banii obținuți ar fi fost transferați succesiv prin conturi bancare și justificați cu facturi sau contracte considerate fictive de anchetatori. Ulterior, sumele ar fi fost retrase în numerar, inclusiv prin intermediul unor persoane aflate pe paliere inferioare ale grupării.

Rolul atribuit bărbatului

În rechizitoriu, procurorii susțin că acuzatul ar fi avut un rol activ în grupare. Acesta ar fi comunicat cu persoane încă neidentificate, care puteau furniza terminale POS sau date ale unor carduri compromise. De asemenea, ar fi asigurat deplasări pentru un alt bărbat trimis în judecată, inclusiv la întâlniri cu membri ai grupării și pentru retragerea unor sume de bani.

Anchetatorii mai arată că acesta ar fi contribuit la transmiterea unor documente justificative falsificate și la retragerea în numerar a banilor proveniți din tranzacțiile frauduloase. În dosar sunt menționate contracte de închiriere, facturi și un antecontract de cesiune/vânzare de părți sociale despre care procurorii susțin că ar fi conținut date nereale.

Bărbatul este judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, acces ilegal la un sistem informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, complicitate la spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Sechestru pe un Audi Q7

În cursul anchetei, DIICOT a dispus sechestru asigurător asupra unui autoturism Audi Q7, aflat scriptic în proprietatea mamei bărbatului, dar despre care procurorii susțin că ar fi fost deținut în fapt de acesta. Mașina ar fi fost folosită, potrivit anchetatorilor, pentru deplasări legate de activitatea grupării.

Miercuri, 3 iunie 2026, Tribunalul Satu Mare a admis cererea acestuia de restituire a unor bunuri personale aflate în autoturism, precum permisul de conducere, chei, haine, o geantă și un parfum. Instanța a stabilit că aceste bunuri nu aveau legătură cu faptele cercetate, sechestrul vizând mașina, nu obiectele personale din interior.