Declarația zilei de la Satu Mare a fost făcută astăzi, de către scriitorul Felician Pop, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Nord Vest, în cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi zilei lui Mihai Eminescu.
“Manualele l-au exilat în câteva poezii, nici acelea cele mai reprezentantive. Foarte puţini vorbesc despre complexitatea acestui ziditor de ţară care a fost Mihai Eminescu. Cu doi ani înainte de moarte, Parlamentul României stabileşte, după mari intervenţii, o pensie lui Mihai Eminescu. A murit, dar n-a primit niciodată pensie aici. Despre recunoştinţă şi despre felul în care noi ştim să ne cinstim cu adevărat memoria, se pot spune foarte multe lucruri. În 1867 România era poate un vis, poate o poveste, şi iată, că geniul care nu ţine seama de vârstă a văzut această ţară încă de când nu era. Se spune că dacă vrei să cunoşti un popor, să fii atent la idolii pe care îi are, dar eu cred că printre puţinele momente în care Dumnezeu şi-a întors faţa înspre români a fost şi la 15 ianuarie 1850, când Cel de Sus a deschis o fereastră şi noi am putut să vedem acolo chipul înstelat al eternităţii, pentru că Eminescu este egal cu sine însuşi şi e egal cu fiecare din noi, şi noi toţi nu-l putem iubi pe Eminescu atât cât l-a iubit El”, a afirmat Felician Pop.
El consideră şcoala l-a clişeizat drept “poet naţional” şi “Luceafărul poeziei româneşti”, însă Eminescu trebuie să treacă dea ceste etichete.
“Dacă trecem de acele clişee banalizate poet naţional, de Luceafărul poeziei româneşti şi alte aberaţii didactice, vom descoperi un om viu. Nichita Stănescu spunea: ‘un lucru să nu uitaţi, că Mihai Eminescu a fost un om viu, pipăibil cu mâna’. Atâta vreme cât spiritul lui Eminescu şi visul lui neîmplinit nici până în ziua de astăzi va aprinde flacăra noastră, poate că România va putea să fie altceva, poate că România va fi eminesciană. Până atunci, e doar o iluzie”, a adăugat Felician Pop.
Declaraţiile au fost făcute astăzi, la manifestările organizate la Monumentul Limbii Române din curtea Muzeului de Artă. În cadrul manifestării oameni politici, oameni de cultură şi copii au depus jerbe de flori, au recitat poezii şi au cântat cântece.
