Ultima actualizare: ieri, 22:38
Naţionale

Cine trebuie să fie testat cu prioritate pentru Coronavirus. Actualizările făcute de INSP

INSP a actualizat definițiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus și recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de persoane.

INSP recomandă prioritizarea testării pentru COVID-19 la următoarele categorii:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval

4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni

5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital.

6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie

7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei. În cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună

9. Pacienti hemodializaţi simptomatici

10.Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună

11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună

12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice

13.Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

În ce privește actualizarea definițiilor de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus, INSP menționează:

Caz suspect

Orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) / Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie / Orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită
spitalizare peste noapte)

Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

Definițiile COVID-19 comunitar sau IAAM

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential de sedere prelungita (ziua 1);
– argumentele din investigația epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenența cazului la focare de infecții cu una sau alta dintre origini)

Pot exista următoarele situații:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
– debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenența la un focar de cazuri comunitare)

Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenței medicale
– cazurile la personalul medico-sanitar si auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare
– cu origine incertă, in cazul debutului la 3-14 zile dupa externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM.

Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz.

Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Contactul direct este definit ca:

– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de
mănușă);

– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportată ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

4 comentarii

  1. Unu' Răspunde

    No amu vreu să-i aud pă dăștepți că la Satu Mare nu se fac testări! Păi iaca de ce!

  2. Altu Răspunde

    Deci , orice răceală sau rahat mai moale te face suspect. Așa că dragi cititori, știu că e sezonul dar lăsati-o mai moale cu berea rece, înghețata, cucuruzul fiert și lebenita. Că izolarea vă așteaptă. Apoi altă aberație, orice persoană care a avut covid și a decedat trebuie declarată moartă de Covid. Nu contează că a avut cancer, probleme cardiace,etc. ,a murit de covid. Păi așa da, că crește mortalitate cauzată de virus.

  3. Satmarean Răspunde

    Da pă cine testează în județul acesta???. Eu nu am fost testat deloc și ia din martie îs 5 luni !!!

    • Altu Răspunde

      @satmarene,nu ai citit , trebuie să ai febră,tuse, probleme respiratorii sau diaree. Interesant ce va fi la toamnă când apar virozele sau gripa cea de toate zilele,pt că simptomele sunt asemănătoare. Multă lume nu mai merge la doctor de frica că îl bagă la izolare,se tratează acasă după ureche. Sfânta Treime,de luni de zile terorizează populația cu izolare și amenzi, în loc să încurajeze populația să se testeze. Au noroc cu concediile că se mai testează oamenii pe banii lor. Balamucul se va termina când se va obține imunitatea de grup altă cale eu nu întrevăd

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.