SIGURANȚA ONLINE reprezintă una dintre prioritățile Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare, sens în care Serviciul de Investigații Criminale vă prezintă patru metode utilizate, în mod repetat, de către infractori, metode pe care polițiștii le combat cu succes de fiecare dată:
Platformele de investiții(cripto, acțiuni societăți din domeniul energetic, etc.)
Este metoda cea mai des întâlnită și care, de regulă, produce pagube uriașe. Persoanele vătămate găsesc reclame pe diferite platforme de socializare prin care se promit, în baza unei investiții mici, câștiguri rapide și uriașe. Totul se prezintă ca fiind sigur, iar pentru o credibilitate cât mai mare, în aceste reclame pot exista imagini cu personalități cunoscute la nivel național sau internațional sau fac referire la acțiuni privind companii de renume. Aceste platforme de investiții se referă fie la investiții în criptomonede, fie la investiții în acțiuni.
Ca mod de operare, persoana atrasă de această reclamă, o accesează, apoi este condusă la o pagină unde i se solicită să introducă numărul de telefon, o adresă de e-mail, nume, prenume, fiind anunțată că va fi contactată în scurt timp de către un reprezentant al platformei.
După câteva minute persoana este contactată, de regulă prin mesaj text, prin aplicații telefonice de socializare, de către un așa zis reprezentant, fie de pe un număr de telefon ce pare a fi din România, fie de pe un număr de telefon international. Așa zisul reprezentant al platformei îi urează bun venit persoanei în cauză, o felicită pentru alegerea făcută, îi oferă persoanei o primire cât mai călduroasă și, totodată, începe procesul de convingere al acesteia, că platformă pe care s-a înscris este una cât se poate de serioasă, că nu există niciun risc, în acest sens putând să îi trimită persoanei vătămate diverse documente cu privire la acea platformă, poate chiar și contracte încheiate între persoana vătămată și platformă, care în realitate sunt contrafăcute și au doar rolul de a crea credibilitate și de a-i oferi persoanei vătămate un sentiment de siguranță. Acest prim reprezentant al platformei identifică nivelul de cunoștințe al persoanei vătămate cu privire la investiții, precum și priceperea informatică, se interesează cu privire la disponibilitatea persoanei de a investi, sumele pe care le-ar putea investii, așteptările pe care persoana vătămată le are cu privire la câștigurile din investiții, identifică problemele de viața ale persoanei, practic definește tiparul persoanei care recent s-a înscris pe platformă. Reprezentantul platformei manifestă tot timpul empatie față de persoana înscrisă pe platformă, este atentă la problemele sale, oferă sfaturi, prezentând așa zise experiențe de viață pe care reprezentantul le-a trăit, iar toate aceste lucruri au ca scop crearea unei legături de încredere între reprezentantul platformei și persoana înscrisă pe ea, încredere pe care, ulterior, reprezentantul platformei o va folosi în detrimentul persoanei vătămate.
După ce persoana vătămată se convinge de faptul că platforma este de încredere, i se solicită acesteia să facă prima investiție, care la momentul actual este de aproximativ 1250 lei sau 200 Euro/USD.
La acest pas, persoana vătămată accesează un link trimis de reprezentant, sau primește un cod QR. În cazul link-ului, după accesarea acestuia, completează cu datele complete ale unui card bancar, inclusiv codul de securitate de pe spatele cardului, exportă poze cu cartea de identitate, precum și alte informații pe care reprezentantul platformei dorește să le aibă, link-ul fiind conceput pentru obținerea unor astfel de informații. De regulă, persoana vătămată în sine, efectuează tranzacția de depunere, crezând că depune acea sumă de bani într-un portofel virtual, pe platforma de investiții, când în realitate fondurile pleacă către o altă destinație controlată de autorii faptei.
De cele mai multe ori persoana vătămată nu are deloc experiență în investiții sau domeniul informatic, iar acestuia îi este atribuit din partea platformei, un așa zis consultant financiar/ expert financiar/broker, care se va ocupa pe mai departe de investițiile persoanei vătămate.
Acest consultant financiar ia legătura cu persoana vătămată, tot prin intermediul unui nr. de telefon, adoptă o atitudine empatică față de aceasta, apoi, pentru a da startul la investiții, îi solicită persoanei vătămate să instaleze diverse aplicații, pe telefon, între care și așa zisul portofel virtual. Acest portofel virtual este important întrucât, este de fapt un program controlat de reprezentanții platformei, prin care creează persoanei vătămate falsa impresie că se efectuează investiții, se obține profit în urma acestor investiții, toate aceste lucruri având scopul de a câștiga încrederea persoanei vătămate și de a o menține în jocul creat de făptuitori. Practic acest portofel virtual este în permanență controlat de autori, nu conține fonduri reale, iar dacă la un moment dat în acesta, persoana vătămată va trebui să vadă că are un profit de 3000 de euro, în urma unei investiții, va vedea acest lucru.
Pentru a obține și mai multe informații despre cardurile bancare ale persoanei vătămate, consultantul financiar îi solicită persoanei vătămate să efectueze diverse activități cu privire la efectuarea de investiții, determinând persoana vătămată să solicite ajutorul acestuia, întrucât nu se pricepe să facă acele lucruri. Urmare a acestui fapt, consultantul îi solicită să instaleze o aplicație de telefonie mobile sau una aferentă PC-ului, ambele fiind programe de mirroring, care după conectare le permit autorilor să vadă în timp real tot ce vede persoana vătămată pe ecranul său. Apoi, în timpul sesiunii de convorbire cu persoana vătămată, o poartă pe aceasta în toate locurile din telefon, în care autorii au interes să ajungă, obținând în acest fel informații cu privire la cardurile bancare înrolate, informații cu privire la aplicațiile bancare folosite de persoană, nivelul setărilor de siguranță, etc., iar în funcție de nevoia făptuitorului, sub diferite pretexte, acesta instalează aplicații bancare, creează conturi pe diferite platforme cripto, înrolează carduri bancare, acțiuni care se petrec sub ochii persoanei vătămate, care însă nu realizează gravitatea acestora, considerându-le necesare în vederea efectuării viitoareleor tranzacții. La acest moment deja autorii faptei au suficiente informații și control, pentru a putea efectua fără acceptul sau știrea persoanelor vătămate, operațiuni financiare frauduloase folosind fondurile persoanei vătămate. Cu toate acestea, de regulă, făptuitorii efectuează aceste tranzacții, chiar prin intermediul persoanei vătămate, profitând de încrederea pe care aceasta o are la acel moment în el, astfel sub pretextul unei investiții, persoana vătămată efectuează de fapt o tranzacție financiară către o destinație cunoscută doar de făptuitor.
Există cazuri când consultantul financiar contactează persoana vătămată și o anunță despre o ofertă foarte bună care a apărut, care nu va dura mult timp și care îi va asigura un câștig enorm. Investiția este una considerabilă, de nivelul miilor de euro, iar pentru a depăși suspiciunea persoanei vătămate sau faptul că persoana vătămată nu are fondul necesar, se folosește de încrederea pe care persoana vătămată o are deja în el, îi prezintă o situație identică, în care și el s-a aflat și a ales să riște, iar în acest context, au fost situații în care persoanele vătămate au accesat credite de la bănci pentru a dispune de fondul solicitat de consultant, apoi consultantul, prin intermediul unei aplicații, sub aparența efectuării acelei investiții, a trimis fondul către destinația aleasă de el.
Se ajunge la pasul când, persoana vătămată vrea să retragă din portofelul virtual, unde are o sumă considerabilă, fonduri. Consultantul financiar îi comunică faptul că pentru a retrage, trebuie să achite înainte un comision de 5%-10%, iar persoana vătămată entuziasmată de faptul că urmează să retragă de exemplu 10000 de euro este de acord să mai trimită 1000 de euro, fond care pleacă spre o destinație cunoscută doar de făptuitor. Apoi, intervine de regulă o problemă, că suma care se dorește a fi retrasă e prea mare, moment în care, sub diferite pretexte, persoana vătămată fie oferă detaliile unui nou card, fie mai efectuează alte tranzacții, finalul fiind tot timpul același, persoana vătămată nu primește nimic.
Pe fir intervin și alți reprezentanți ai platformei sau reprezentanți de la așa zise instituții de control ale acelei platforme, care încearcă să determine persoana vătămată să accepte că ceea ce s-a întâmplat este ceva normal, fiind invocată suma foarte mare pe care persoana intenționează să o retragă. Sub acest pretext, persoana vătămată este deseori convinsă să mai efectueze plăți, să mai furnizeze accesul prin intermediul unei aplicații sau prin orice altceva își dorește făptuitorul.
La un moment dat persoana vătămată realizează că a fost înșelată și se adresează organelor de poliție, dar la acel moment, datorită timpului scurs precum și a faptului că nu se pricepe din punct de vedere informatic, nu poate expune ce s-a întâmplat pas cu pas, ce programe/aplicații a instalat(acestea fiind șterse de către autori în timpul sesiunilor), cum s-au efectuat tranzacțiile, ce coduri a oferit făptuitorilor, etc , informații care sunt vitale în vederea identificării în mediul online a autorilor.
Din punct de vedere al efectuării tranzacțiilor, acestea sunt efectuate de către însuși persoanele vătămate, cu îndeplinirea tuturor condițiilor de siguranță impuse de bănci, astfel că și dacă sunt depuse ulterior refuzuri de plată, acestea, de regulă, sunt soluționate nefavorabil.
Este de menționat faptul că făptuitorii rămân cu accesul la contul bancar până în momentul în care acel cont bancar este blocat, astfel aceștia au posibilitatea de a plimba fondurile obținute fraudulos prin diferite conturi, fapt care prelungește identificarea de către poliție a adevăratului făptuitor, iar de cele mai multe ori aceste fonduri ajung în portofele virtuale care nu pot fi identificate, pe platforme cu sedii în țări, în care nu există o colaborare interpolițienească corespunzătoare. De asemenea, atâta timp cât au acces la acel cont bancar, pot oricând efectua o tranzacție din acel cont, existând cazuri când persoana vătămată nu a blocat contul, iar la aproximativ 2-3 luni de la acel moment, din acel cont a fost efectuată o tranzacție frauduloasă.
Reprezentanții platformelor sau cei care contactează ulterior persoana vătămată se prezintă cu nume reale, de regulă, românești, afișează pe conturile aplicațiilor telefonice de comunicare, poze cu persoane de vârstă medie, cu aspect fizic plăcut, dar au fost situații când persoana vătămată era o mămică, singură, cu copii, iar consultantul financiar a fost de asemenea o mămică singură, cu copii. Ideea e că, așa zisi reprezentanți, identifică profilul victimei, apoi se pliază pe profilul ei, întreprind acțiunile necesare, care pot dura zile, săptămâni, luni, pentru a câștiga încrederea acestora, apoi folosesc aceasta încredere pentru a-i determina să facă operațiuni care compromit siguranța datelor bancare și a fondurilor existente.
Romance scam
Ca mod de operare, autorii vizează femei trecute de prima/ a doua tinerețe. Acestea sunt abordate, în general, pe o platformă de socializare, autorii prezentându-se ca fiind personal militar în armata americană, detașați în zone din lumea a treia. Treptat, într-o perioadă care poate să se întindă și până la câteva luni de zile, victimele sunt cucerite, totul culminând cu intenția personalului militar de a veni în România, pentru a-și construi un viitor comun cu victima.
Odată ce victima este de acord cu venirea personalului militar, acesta îi comunică victimei că își va trimite toate economiile către aceasta, pentru ca viitoarea sa nevastă să cumpere o casă, un teren, etc. (lucruri costisitoare necesare întemeierii unei familii), mai exact îi transmite victimei că i-a trimis o geantă/valiză/cufăr care conține suma X (o sumă foarte mare) sau, în unele cazuri, că își trimite lucrurile sale personale.
După ce geanta este trimisă, victimei îi este solicitat să achite ea taxele de transport, aceste taxe variind ca număr și cantitate, în funcție de disponibilitatea victimei. În unele situații, după ce victima a achitat taxele fictive de transport, aceasta a fost contactată de către așa ziși reprezentanți vamali care i-au comunicat faptul că geanta a fost oprită la vamă, pretext folosit pentru a determina victima să mai efectueze o plată. Alt pretext folosit, este intrarea pe fir a poliției, care suspectează victima de spălare de bani.
Comunicarea între autorii faptei și victimă se realizează prin diferite canale, iar fiecare solicitare de plată este însoțită de documente trimise în format electronic, care creează aparența că ar fi emise de instituția cu care victima intră în contact (firmă de curierat, vamă, poliție, etc.)
Credite online IFN
Autorii faptei folosesc diferite pretexte, cel mai des fiind oferirea unui loc de muncă, prin care obțin din partea victimelor, fotografii ale cărților de identitate și fotografii de tip selfie cu cartea de identitate ținută în mână, fotografii ale unor extrase bancare sau cupoane de pensie, pe care le folosesc ulterior, la obținerea de credite online de la instituții de tip IFN.
Cumpărări fictive
Victimele postează pe diferite platforme, bunuri oferite spre vânzare. Autorii faptei contactează victimele, se arată interesate de cumpărarea acelui bun, acceptă prețul cerut de victimă, după care îi comunică faptul că bunul cumpărat va trebui să fie transportat într-o altă țară, la domiciliul cumpărătorului. Cumpărătorul își asumă în fața victimei costul transportului, motiv pentru care victima este de acord cu vânzarea produsului. Victima primește ulterior pe adresa de e-mail un mesaj care pare să vină din partea firmei de curierat internațional, în care se precizează faptul că cumpărătorul X a înregistrat transportul produsului și că acesta urmează să fie ridicat de la vânzător, după ce acesta își confirmă identitatea. Pentru confirmarea identității, vânzătorului îi este solicitat să efectueze o parte din plata transportului, cu precizarea că această sumă va fi restituită către vânzător imediat ce identitatea acestuia este stabilită. Dacă victima nu se conformează, firma de transport, apoi și cumpărătorul îi trimit victimei dovezi fictive de achitare integrală a bunului, precum și de achitare a transportului, punând presiune pe aceasta pentru a efectua plata către firma de transport. Dacă victima intră în jocul firmei de transport/cumpărător, achită acea sumă, prin accesarea unui link inclus în mail, moment în care își compromite datele de securitate ale cardului, cartea de identitate și alte documente personale. Ulterior primei plăți, victima continuă să primească, folosindu-se diferite pretexte, alte solicitări de plată, din partea așa zisei firme de transport, fiecare cerere fiind însoțită de documente justificatoare contrafăcute, iar când victima refuză să mai facă plăți, atât firma cât și cumpărătorul îi trmit mail-uri prin care o amenință că o vor reclama către poliție, pentru împiedicarea transportului și refuzul de a restitui contravaloarea produsului către cumpărător că o vor reclama.
Nu poți să cazi așa de fraier / fraieră. Nu există bani câștigați ușor, ori se fură fie i-a câștigat necinstit. Nu există alba neagră. La muncă, toată lumea.