Ultima actualizare: ieri, 21:41

 

Locale

Sătmărenii, îngrijorați de Virusul West Nile. Mesajul specialiștilor DSVSA

Mai mulți sătmăreni au apelat la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Satu – Mare pentru a se informa cu privire la virsului West Nile.

Specialiștii DSVSA au transmis astfel un comunicat de presă referitor la acest virus, cum poate fi prevenit și care sunt simptomele.

Mesajul DSVSA Satu Mare: 

Ce este infecția cu virusul West Nile?

Infecția cu virusul West Nile, este produsă în urma contactului, cu virusuri considerate caracteristice altor continente (Africa, Asia), responsabile pentru transmiterea acestora, fiind paraziți din grupul țânțarilor sau căpușelor. În acest context, D.S.V.S.A Satu – Mare, atrage atenția cetățenilor, asupra pericolului ce îl reprezintă infecția cu virusul West Nile.

Infecția cu virusul West Nile, este o boală care evoluează în mod predominant ca o meningo– encefalită, transmiterea acesteia realizându – se prin înțepătura țânțarilor (cunoscuți drept vectori transmițători ai virusului).

Boala afectează în mod deosebit păsările domestice și sălbatice, precum și câteva specii de mamifere, dintre care cele mai expuse sunt ecvideele (caii), dar și oamenii.

Datorită faptului că este o boală comună omului și animalelor, infecția cu virusul West Nile este încadrată în grupul zoonozelor.

Virusul West Nile, se transmite la animale și om prin înțepătura de țânțar. Condiția pentru ca un țânțar să devină vector, este ca acesta să se hrănească cu sânge provenit de la un animal deja infectat, deoarece virusul la animale, în faza de început a bolii, se regăsește în sistemul circulator. Odată pătruns în sistemul digestiv, virusul va fi multiplicat de celule, localizându-se în final în glandele salivare ale țânțarului. În acest stadiu vectorul devine capabil de a transmite boala dacă se va hrăni pe un animal receptiv sănătos.

Din cercetările efectuate până în prezent s-a constatat că păsările sunt singurele animale în sângele cărora virusul se găsește în cantități suficient de mari pentru ca țânțarul să se infecteze. Sângele cailor și al omului reprezintă de asemenea un mediu propice pentru multiplicarea agentului infecțios, însă cantitatea de virus circulantă nu este suficient de mare și astfel, prin hrănire, țânțarul nu se infectează.

Boala este astfel menținută în natură prin repetarea unui ciclu de contaminări reciproce între țânțar și diversele specii de păsări domestice și sălbatice de pe teritoriul unei localități sau a unui județ.

Ocazional, când în ciclu intervin țânțari care se pot hrăni atât pe păsări cât și pe mamifere, pot apărea și cazuri de îmbolnăvire la om sau cai. Trebuie subliniat faptul că păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii în teritorii unde nu a mai fost semnalată.

La om simptomele cele mai des întâlnite sunt: febră (38° – 40°C), dureri de cap, gât, mușchi și articulații, lipsa poftei de mâncare, greață, conjunctivită. Pot apărea chiar diaree sau semne respiratorii.
Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale gripei sezoniere.

În anumite cazuri (1 din 150 de persoane infectate) boala poate evolua spre forme mai grave cum ar fi encefalită, meningită, meningoencefalită sau chiar poliomielită. Categoriile cele mai afectate sunt copiii și persoanele în vârstă.

La cai boala evoluează în general asimptomatic. Totuși, aproximativ 1 din 10 cai infectați pot prezenta semne care demonstrează afectarea funcțiilor măduvei spinării și a creierului: pierderi de echilibru, instabilitate, pareze, paralizii, abatere care alternează cu accese de agresivitate, reacție exagerată la zgomote, lumină, mișcări necontrolate etc. Mortalitatea poate ajunge până la 40 – 60% din caii afectați.

Păsările reacționează variabil la infecția West Nile. Unele specii nu prezintă nici un semn caracteristic, pe când altele manifestă variate simptome cum ar fi: abatere, scăderi în greutate, pene zbârlite, incapacitate de a zbura, capul lăsat pe spate, tulburări de echilibru în mers, mișcări de „pedalare” ale picioarelor. În mod obișnuit, moartea survine la 25 – 40% din păsări în 24 de ore de la apariția semnelor nervoase.

Luând însă în considerare potențialul pericol pe care îl reprezintă această boală pentru om, devine foarte importantă monitorizarea stării de sănătate a animalelor, activitate în care ar trebui implicate (alături de autoritățile veterinare) și persoanele fizice sau juridice care au în proprietate cai sau păsări. În acest sens, în legislația sanitară veterinară referitoare la programele naționale de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, se prevede responsabilitatea proprietarului de a anunța medicul veterinar de circumscripție sau medicul veterinar oficial, atunci când animalele din proprietate (cai sau păsări) prezintă simptome care are putea sugera infecția cu virusul West Nile. Este de asemenea important ca orice cetățean care observă cadavre de păsări, păsări care se deplasează cu dificultate, nu pot zbura sau stau nemișcate pe sol, să informeze telefonic medicul veterinar de pe raza localității respective.

Mijloacele de prevenire a bolii

Având în vedere că boala se transmite prin înțepăturile de țânțari, măsurile de prevenire a bolii la animale vor fi axate pe eliminarea condițiilor propice de dezvoltare a vectorului:

– schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea animalelor;
– acoperirea adăpătorilor pe durata zilei (dacă animalele sunt folosite la muncă sau sunt la pășunat) dar și pe timpul nopții, după adăpare;
– îndepărtarea acumulărilor de apă temporare din interiorul sau din jurul fermei sau casei (rezultate în urma ploilor de vară).

Pentru prevenirea transmiterii bolii la om, măsurile obișnuite de îndepărtare a țânțarilor din interiorul locuințelor se dovedesc a fi cele mai eficiente:

– montarea plaselor de țânțari la ferestre;
– utilizarea substanțelor chimice repetente disponibile în comerț;
– folosirea pantalonilor lungi și a hainelor cu mânecă lungă după lăsarea serii.

6 comentarii

  1. sdgd Răspunde

    Si primaria sa aiba bunu simt sa faca o deratizare. Mi-e ciuruit copilul

  2. cityzen Răspunde

    dezinfectia va fi scriptica mai mult decât faptică și banii sifonati!!

  3. Ciudatu' Răspunde

    Unul mai idiot ca celalalt! “Deratizare” se face la rozatoate, soareci, sobolani! “Dezinfectie” se face cand te tai la deget, de prost ce esti, dar stii tu ce se face cu banii si cum e mersul universului! DEZINSECTIA, este obligatia primariei si a minunatului primar ros’ ,alb ,verde!
    In alta ordine de idei: nu mai creati panica si vorbiti aberatii!! De fiecare data, in functie de sezon, gasim cate un kkt., sa facem senzatie: gripa aviara, gripa porcina H1N1, malarie , capuse turbate, boala vacii nebune, mai nou pesta porcina, si virusul West Nile! Jumatate din vatorii de senzatii din presa nici nu stiu sa pronunte numele virusului, cu atat mai putin au habar despre ce e vorba! Daca toate astea erau pe bune la noi, nu mai existam ca natie si nu mai existau nici animale, nici pasari, era pamant arid ca-n filme!

    • y Răspunde

      E politică dragul meu. Acuși mai bine de 10 ani, în era gripei aviare, se declarau pe capete focare (la un moment dat erau cu sutele) și se făcea de zori dezinsecție cu apă chioară (e simplui, nu era atâta soluție în toată Europa cât ne trebuia doar nouă, României). Apoiu am primit peste nas de la UE, prea mare era zelul nostru și brusc n-au mai fost focare.
      PS. A

  4. y Răspunde

    PS. Aștept infecția acută a pulpei de pește și sindromul XXX1, adică cangrena aripioarelor de porc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.